Eu sunt Ghita. Nu, nu acel Ghita din melodia Cleopatrei Stratan desi… mi-as dori. Macar asa as sti ca cineva, undeva ma asteapta cu drag, la o portita.
Pe mine ma stiti probabil de pe strazile unui oras agitat. Toata ziua vad oameni care trec grabiti pe langa mine, nici macar nu observa ca exist si eu pe lumea asta. Sunt vagabond, n-am pe nimeni, asa sunt de cand ma stiu. Dar mai stiu ca sunt foarte prietenos, jucaus si protector cu oamenii buni. Nu-mi plac oamenii rai sau prefacuti, de aceea fac scandal cand cineva ma chinuie. Am si eu un suflet, mic.
Cel mai mult ma plac copiii. Si eu pe ei. Sunt atat de plini de viata si de dragalasi. Ei ma mai scot din rutina zilnica: aceea de a umbla pe strazi in cautare de mancare. Pentru mine mancarea e primul lucru la care ma gandesc atunci cand ma trezesc si ultimul lucru pe care-l vad in minte atunci cand adorm. Ce n-as da sa am si eu pe cineva care sa aiba grija de mine si sa ma iubeasca, sa-mi dea de mancare…
Poate sunt prea egoist. Acum stau la coltul unui bloc impreuna cu noul meu prieten, Ionica. El are doar 9 anisori, e un copil istet dar nu mai are pe nimeni, asa ca mine. Din cand in cand mai primeste de mancare de la vreun om milostiv si atunci imparte cu mine.
Daca Mos Craciun ar exista i-as cere sa ne aduca o familie, mie si lui Ionica. Da, asta-mi doresc de la mosul
Articolul acesta este unicat, nu există ceva similar!
No comments yet.