Lilisor.net

Iar n-ai înţeles, deci o să-ţi explic mai pe îndelete. Mai bună decît învăţarea limbilor străine este creativitatea, adică puterea de a crea ceva original. Americanii, englezii, francezii, italienii, nemţii nu excelează cu limbile străine (deşi învaţă şi ei în şcoală şi liceu aşa ceva) dar la creativitate sînt mult deasupra românilor care se chinuie să înveţe o limbă străină (de obicei engleza) de parcă asta i-ar face mai deştepţi. Engleza îţi dă posibilitatea să te informezi mai bine, dar cam atît. Şi una e să conversezi în engleză şi alta s-o cunoşti. Majoritatea românilor ştiu engleza după ureche (din filme + desene animate + internet) dar fac paradă de cunoştinţele lor (limitate totuşi) de parcă i-ar fi meditat însuşi Shakespeare.

Chinezii habar n-au de engleză în marea lor majoritate dar în douăzeci şi ceva de ani şi-au adus economia în primele din lume şi au avut timp şi să trimeată un om în Cosmos fără să-i ajute cineva. Nici japonezii nu stau extraordinar cu engleza şi totuşi se descurcă de minune.

Se poate învăţa o limbă străină cu manualul lîngă tine, orice manual modern are CD-uri. Chestia cu descurcatul în străinătate e specifică românilor, care sînt un popor migrator modern, de aceea preţuiesc atît de mult limbile străine. Nu cred că există actualmente un popor european cu o proporţie atît de mare de emigranţi, care pe deasupra îşi şi urăsc ţara de origine.

În ce priveşte softurile faci greşeli mari. NOD32 este un produs făcut de slovaci ( http://www.eset.ro/company/index.php ), iar faptul că au şi sit în română nu înseamnă decît că vor să-şi vîndă produsul şi aici. BitDefender este un produs creat în România, dar piaţa lui cea mai mare de desfacere este în Europa, în special în Franţa. El este nesemnificativ pe piaţa din USA, unde doar luna trecută şi-au deschis o reprezentanţă. Softwin (compania care produce BD) angajează şi vorbitori de franceză, tocmai pentru că oferă şi servicii de asistenţă pentru francezi ( http://softwin.ro/?pagina=paxato ). Google, MS şi alţii ar fi angajat români şi dacă nu ştiau engleza, cu condiţia să fie programatori buni. Engleza se învaţă uşor, programarea este însă mult mai grea. Există o groază de programatori care vorbesc prost engleza, dar sînt foarte creativi. Uite de exemplu KMPlayer ( http://www.kmplayer.com/forums/index.php ) e un program pentru filme şi muzică atît de complex că îţi ia o săptămînă să-i încerci toate opţiunile. Şi e făcut de un sud-coreean care nu stă deloc bine cu engleza, dar îi merge mintea brici cînd e vorba de programare.

Nu m-ai plictisit cu argumentele, dar nici nu m-ai convins. Şi hai să-mi răspunzi şi tu la ceva acum, că tot ai zis că
eu îi discreditez pe români. Nu e nevoie de aşa ceva, românii se discreditează singuri, în primul rînd prin faptul că iubesc mai mult limbile străine decît propria lor limbă. Uite de exemplu spune-mi tu dacă ai văzut vreun maghiar care să scrie fără diacritice (în maghiară bineînţeles). Pe cînd dintre români doar vreo 5% scriu cu diacritice, deşi aşa e limba lor corectă. Iar dacă-i spui unui român să folosească softuri în română te va înjura şi-ţi va zice că româna nu e bună pentru softuri. Uite tu de exemplu nu scrii cu diacritice şi probabil nu foloseşti softuri în română. Nu cumva eu pot să susţin pe baza acestor lucruri că tu dispreţuieşti limba română ?

Diacriticele de pe Ubuntu sînt aici :

System>Preferences>Keyboard. Clic pe tabul Layout. Clic pe butonul Add. Clic pe meniul derulant Layouts şi alege Romania. Clic pe meniul derulant Variants. Alege Standard. CLic pe butonul Add. Clic în cercul din coloana Default de lîngă Standard. Clic pe butonul Close. Deschide orice editor de text şi diacriticele sînt pe aceleaşi taste ca la Windows. Ţi-ai pus deci tastatura cu diacritice dar Ş şi Ţ sînt cu sedile, deci se vor vedea perfect. Peste 1-2 ani cînd lumea o să treacă la Vista îţi vei putea schimba tastatura din Linux cu cea numită Standard (commabelow), adică cea cu diacriticele corecte (cu virgulă), care nu sînt însă recunoscute de XP fără instalarea unor fonturi adiţionale de la MS.

=================================

Încearcă totuşi să vezi cum e cu softurile în română. Pentru Windows ai un sit care prezintă toate traducerile bune la http://softuri-traduse.bravehost.com/ . Mă îndoiesc de faptul că o să-ţi fie greu să te familiarizezi cu termenii româneşti, unii seamănă cu cei englezeşti, pentru că şi aceştia din urmă provin tot din franceză (editer, copier, sauver, selecter, options, etc.), la fel ca şi cei româneşti. Iar pentru Linux ai distribuţia Kiwi Linux făcută la Cluj, care este bazată pe Ubuntu, dar are limba română deja instalată, iar tastatura e setată deja pe diacritice. Iei imaginea ISO de pe situl http://kiwilinux.org/ , o arzi pe un CD şi butezi de pe el. Vei putea astfel să testezi Linux în română fără să trebuiască să-l instalezi. Cînd ai terminat scoţi CD-ul şi butezi obişnuit în SO pe care îl ai deja instalat (Windows sau Linux).

===================================

De cîte ori critic şi eu pe cineva mi se spune că sînt frustrat. Aşa am ajuns cea mai frustrată (sau frustrantă ?) persoană de pe internetul românesc, cînd de fapt eu sînt doar mirat. Ştii chestia cu capra vecinului. Dar eu zic că e şi una cu vaca stăpînului. Adică românului îi e ruşine să iasă cu vaca lui (limba română) la păscut (”to browse” = a paşte) pe internet, preferă să iasă cu cea a stăpînului american (limba engleză). Numai că n-o prea poate stăpîni şi se face de rîs. Iar cînd iese totuşi şi cu vaca lui îi taie coada şi coarnele (diacriticele) şi-o bagă numai prin ciulini.

Nu am deviat de la subiect, din păcate admiraţia faţă de limba engleză se însoţeşte la multă lume (poate nu şi la tine) de un dispreţ faţă de limba română. Părerea mea este că maghiarii sînt de admirat pentru că traduc softurile în limba lor, pentru că softurile sînt un produs ca oricare altul destinat marii mase a populaţiei, nu numai unor elite. Gîndeşte-te ce s-ar fi întîmplat dacă româncele ar fi trebuit să folosească termenii franţuzeşti originali pentru toate obiectele folosite de femei ale căror denumiri provin din franceză (cred că sînt pe puţin două sute), iar toate înscrisurile legate de ele ar fi fost în franceză. Cred că s-ar fi rîs copios de pronunţia franţuzită, pentru că e mult mai uşor să zici “ruj”, decît versiunea originală “rouge”, cu “r”-ul rîrîit franţuzesc.