Prin amabilitatea Designerului am primit o lună în calendarul bloggerilor orădeni. Sunt luna Mai, o lună frumoasă.

La nimereala sau ba, crinul e floarea mea preferată! Aşa că, mulţumesc nenea designerule!

Mai sunt câteva ore până când “la anu’” va deveni “anul ăsta”.

La anu’ am de gând să scriu mai des, să vizionez mai multe filme, să călătoresc mai mult, să merg mai mult pe la şcoală (chiar îmi place la facultate, nu pentru că e trendy ci pentru că sunt câţiva profesori care merită a fi ascultaţi) şi să ne iubim mai mult (eu şi bruta mea, of course!) Fată serioasă, ce mai!

Am terminat de pregătit bucatele, băutura e pe masă, la loc de cinste iar laptopul la mine pe picioare, cel puţin încă vreo oră! Deja telefonul e asaltat de mesaje de La Mulţi ani şi alte cele.

Dragilor vă doresc ca toate dorinţele şi planurile pentru 2008 să se împlinească şi pentru cei ce nu mă au la suflet le doresc ca ceea ce îmi doresc sa li se întoarcă întreit! Hihi

Aşa că, hai, hai, hai să bem un păhărel!

Voi ce vreţi pentru anul 2008?

Eu: Îmi daţi vă rog frumos 2 pachete de prezervative Durex?

Farmacista: Da, de care mai exact? (tanti pune mâna exact pe cele Performa)

Eu: Nu, nu de alea, că mă omoară! …..

Acum să vă explic ce şi cum. Am prietene care se ruşinează atunci când vine vorba de a cumpăra prezervative, absorbante, teste de sarcină, etc. Aşa că, I do the “dirty work” for them!

O prietenă bună m-a rugat să-i cumpăr 2 pachete de prezervative însă nu orice marcă, ci Durex. Dar nu orice Durex, ci Pleasuremax (parcă aşa se numesc, sunt ambalate în pachet portocaliu) şi să nu-i cumpăr Durex Performa (pachet gri). Când am ajuns la farmacie, tanti farmacista a vrut să-mi dea exact ceea ce prietena mea mi-a spus că nu vrea, drept urmare şi replica mea!

Acu’ ce au înţeles cei din jur, partea a doua!

De vreo 2 ore tot primesc mesaje în care lumea îmi doreşte să am un Crăciun Fericit, să petrec sarbatorile aşa cum îmi doresc, să fiu cuminte că Moşul e pe drum şi vine pe la mine, etc.

Denisuca mă întreabă cum arată pentru mine Moş Crăciun. Pot spune că, deşi nu mai sunt atât de entuziasmată de Crăciun ca pe vremea copilăriei, Moşul a binevoit a mă bucura de sărbători. Vinul fiert cu scorţişoară, mirosul de portocală şi aroma prăjiturilor a la mami, toate îmi amintesc de copilaria fericită de care am avut parte. Colindele cântate de copilaşi de 4-5 anişori parcă sunt mai pline de viaţă şi speranţă şi îmi aduc aminte de vremurile când mergeam şi eu, cu surioara, la colindat. Moş Crăciun era dovada că am fost cuminte şi darurile aduse ne bucurau, chiar dacă era vorba de încă un ursuleţ de pluş sau o pijama mai haioasă. Ca să-i răspund însă Denisucăi, Moş Crăciun din acest an e bruta mea mică! Motivele sunt multe, dar cel mai important e faptul că e alături de mine!

Vouă vă doresc să petreceţi sărbătorile cu persoanele dragi vouă, să vă bucuraţi din plin de compania lor! Dacă Moşul aduce şi alte beneficii materiale, cu atât mai bine!
Sărbători fericite tuturor!

Pentru ca maine vom (eu si bruta mica) fi in drum spre Lugoj via Timisoara, nu cred ca voi avea prea mult pentru a mai da pe lilisor.net.

Stiu, dorul de mine o sa va sfasie incet-incet, dar … pentru a va mai alina suferinta cauzata de lipsa mea am pentru voi cateva recomandari la care ma astept sa reflectati (cum mi-a spus un profesor la un examen!) )

Pentru inceput uitati-va bine la acest clip! L-am gasit pe blogul Webmyc.com, pe care l-a randu-i l-am descoperit prin intermediul Blog Browsingului! Dupa sarbatori voi reveni cu un post special legat de bolile cu transmitere sexuala si contraceptie.

Rasfoind bloguri din blegosfera romaneasca am ajuns la Zoso si Bobby Voicu (cel care nu difuzeaza Anouk cu Nobody’s Wife la radio Lynx). Personal nu cunosc pe nici unul, stiu doar ca amandoi sunt mosi intr-ale blogosferei si s-au pus sa dea lectii bebeilor bloggeri, adica celor ca mine. Am avut rabdare sa citesc toate cele 4 articole ale lui Zoso in care explica in cativa pasi simpli ce ar trebui sa faci ca sa aduci trafic, sa-ti pastrezi cititorii si mai ales cum sa te faci cunoscut in blogosfera romaneasca. Ehe, teoria ca teorie dar practica ne omoara, spunea cineva! Articolul lui Bobby mi s-a parut foarte la obiect si incurajator, mai ales pentru un “bebe” blogger, desi eu nu stiu in ce categorie ma incadrez. Am peste un an de vechime intr-ale bloggingului dar traficul meu se rezuma, pana acum vreo 2 luni, la mami, tati, surioara si inca vreo 3 prieteni. Spun asta fara vreo frustrare legata de trafic sau ceva.

Ultima chestie la care va invit sa reflectati porneste de la niste fotografii cu niste tipe atat de slabe ca ma mir de faptul ca mai stau pe picioare, gasite la Fulgerica. Cum naibii sa fii atat de obsedata de slabit incat sa nu-ti dai seama ca mai ai putin si te ia vantul?! Obezitatea e o adevarata problema in lumea intreaga, dar multi oameni efectiv nu stiu sa faca diferenta dintre gras si potrivit, a te incadra in parametrii normali. Am intalnit persoane atat de complexate de aspectul lor fizic incat m-au facut sa ma intreb de ce naibii ma mai obosesc sa le spun ca arata fantastic?! Am prietene care arata foarte bine dar care mereu sunt nemultumite de coapsele lor: “vai, uite ce solduri mari am, vai ce sunculite!”Uff! De ce trebuie sa fim atat de complicati?

P.S: sambata vom petrece cateva ore bune prin Timisoara, cel mai probabil undeva la o bere. Cine vrea sa ni se alature, sa caute clubul cu Timisoreana nefiltrata!