Scris de lilisor in Habar n-am de ce m-a apucat nostalgia la ora 1 jumate a dimineţii. O fi din cauză că abia acum realizez că am terminat cu şcoala pentru următorii ani? (master nu vreau să fac în România, mi-a ajuns un filosof nesimţit!)
Cred ca expresia “Ce faci, Ionică?” a ajuns un fel de salut, în anumite perioade. Ştiu că şi noi o mai foloseam, eu o foloseam sub forma “Ce faci, nene?”, mai ales ca să-l enervez pe taică-meu! 
Mai ţii minte cum Ionică din “Liceenii“, acum aflat în ultimul an, o imita pe diriginta lor, în faţa clasei? Cred că am văzut serialul şi filmele de vreo 3-4 ori şi tot l-aş mai revedea.
Sunt câteva filme, de pe vremuri, care încă îmi aduc zâmbetul pe buze când le văd. În schimb sunt altele, apărute în anii ’90 pe care nu le pot viziona. Am fost marcată de întunericul prezentat, de răceala şi de violenţa pe care le-au tratat. Să mai menţionez de pasivitatea din filme?
Te las cu o scenă din “Extemporal la dirigenţie“.
exceptand pasajele cu eleva tocilara, cu dirigintele amic cu elevii, cu accesele de constiinciozitate, trilogia despre si cu Liceeni nu e rea. eu cred ca vei gasi si intre peliculele postrevolutionare adevarate “cine” bijuterii.