Am așteptat cu nerăbdare ziua de duminică pentru a ajunge la Negreni, la tradiționalul târg anual de vechituri. Auzisem numai cuvinte bune despre bâlciul ăsta.
Drumul până la Negreni e super mişto. Mda, sunt serpentine (ceea ce pentru mine înseamnă rău de mașină, senzație de vomă și o față palidă) dar fără gropi, drum pietruit sau cu dale.
Odată ajunși în jud. Cluj, ne-am minunat de priveliștea oferită. Pădure cât vedeai cu ochii, îmbrăcată în culorile toamnei. Superb! Puțină ceață a completat perfect atmosfera.
Parcarea
În Negreni am intrat pe un câmp unde am văzut noi multe mașini. Parcare pe câmp, dirijată de câțiva localnici, probabil proprietarii terenului. Ne-au taxat cu 10 lei pentru a lăsa mașina în siguranță. N-am avut de ce ne plânge, nu a zgâriat-o nimeni, nu s-a umplut de fum, mizerie, am ieșit ușor de acolo. Cred că parcarea asta a fost singurul lucru organizat și bine pus la punct la Negreni.
Domnița ce ne-a dirijat în parcare ne-a spus să trecem linia ferată pentru a ajunge la târg. Zis și făcut! Chiar după linia ferată era să călcăm în câteva ”noroace”, adică rahați de om! Cred că am trecut exact prin toaleta publică!
Târgul de vechituri din Negreni
Cum ziceam mai sus, abia am așteptat să ajung la Negreni. Dan, VinsiEu.ro, ne-a convins că trebuie să ajungem şi acolo anul acesta. Atâtea lucruri bune am auzit despre târg că deja îmi imaginam un fel de rai al cumpărăturilor. Rai pe naiba, mai degrabă Iad!
Tarabele cu mâncare erau amestecate printre cele cu haine, multe vechituri (adică papuci luaţi de prin tomberoane, aruncați pe nailoane și țigănuși urlând în gura mare că oferă reducere), multe știfturi, lucruri jalnice, chinezării, oale și chiloți purtați! Un fel de piața Ocico dar cu mult mai mulți țigani!
Peste tot erau câțiva respectabili membri ai etniei țigănești care se luau după tine să te convingă să cumperi ba un papagal care face zgomot, ba o oală, ori un cățeluș de pluș care ”uite doamna, cum plânge, nu-l iei acasă?!”
Poliţiştii, aşezaţi strategic pe pod, ne îndrumau să circulăm pe dreapta. Bravo, aţi fost foarte eficienţi!
Îmi pare rău dar târgul ăsta mi-a lăsat un gust amar. Nu vreau să crezi că toţi cei care aveau lucruri de vânzare erau ţigani, dimpotrivă, am văzut şi oameni cât se poate de liniştiţi, serviabili şi amabili care aveau lucruri interesante. Dar erau o minoritate!
Ne-a fost frică să mănânc ceva de pe acolo așa că am plecat până la un restaurant situat la intrarea în localitate, Amfora. Acolo ne-am încălzit cu o ciorbă de burtă delicioasă. A picat excelent după plimbarea printre precupeții din Negreni.
Poze (click pe imagine pentru toată galeria foto!)










Din pozele tale arata ingrozitor (mai ales din pozele de ansamblu). Sa dai 10 lei pentru asa ceva, ce mai, o mare tzeapa!
Singurul lucru potential valoros, cel putin pt un entuziast, este aparatul acela de fotografiat Kinax(?) cu burduf. In schimb calutul de haur e grosier finisat si nu merge decat intr-o bucatarie de la tara, sau press-papier la ghereta portarului
Dintre ceasuri, era macar unul care functiona? sau erau de decor?
)
M-a impresionat gramada de gunoi (pantofi) si ca sunt oameni dispusi sa se incalte cu asa ceva si sa se aleaga cu vreo ciuperca sau alta boala.
Trist.
P.S. Felicitari pentru ideea de a face niste galerii foto pe Picasa! Ai vazut ca e f simplu, cel mai simplu e direct din Picasa.
Am mai facut galerii pe Picasa, de obicei le fac de fiecare data cand merg la ceva targ/eveniment unde e rost de multe poze.
As innebuni sa le modific in Gimp pe toate. Un simplu export unde setez watermark si dimensiunea de resize si gata. Dupa care le pun direct in contul de google.
N-am verificat marfa, era multa, multa lume, inghesuiala, nu se putea circula bine, mai treceau si masini care ieseau de acolo, drumul nu e deloc amenajat asa ca m-am impiedicat de nu stiu cate ori in bolovani. Plus ca la tarabele cu tigani, daca te uitai doar putin la produs, iti sareau si in cap doar sa le cumperi. Eu sunt genul de cumparator discret care are nevoie de liniste, nu de un vanzator agitat care si-ar vinde-o si pe ma-sa.
Nu ai intalnit inca vanzatori pakistanezi sau din zona aia
In Venetia, era un targ intr-o parcare de autocare si numai ce te vedeau te ademeneau. Daca le dai atentie si pui o singura intrebare, sunt gata sa te imbrace cu hainele lor numai sa le cumperi.
)
De ex, mi-a pus unul pe cap un chipiu de gondolier si imi zicea “u take, cheap, 5 euros!”, cum il dadeam jos ca sa il pun la loc, scadea un euro si mi-l punea pe cap.
Eram cu banii numarati, altfel il luam, devenise 2 euro..
am vazut ca avem coincidenta la numele de familie …suntem ruda ?
)
Io’s din Lugoj, din mama blonda, tata brunet, adica-s ceva corcitura
. Nu cred ca ar fi vreo sansa sa fim rude, o fi doar coincidenta.
E un nume mai rar intalnit in alte zone ale Romaniei, din cate stiam. Poate ai ceva rude prin Banat
[...] Plin de tigani care urla, probabil de asta se cheama Negreni. Vechituri, manele, mici si bere, toate aruncate fara nicio noima. Zilele Marghitei sunt lux pe langa asta. Politia pazea podul si comunica pietonilor: “Circulam pe dreapta!”. Nu ne-am cumparat nimic, n-am avut ce. [...]
Hm… M-ar fi interesat laptopul de scoala veche. Serios.
Nu pot să cred că se vând adidași din gunoi! Ce am văzut ân pozele tale e țigăie pură. Asta e România europeană! Civilizație, curățenie… E înfiorător că mai există așa ceva!