Oare în Africa de Sud mamele au scutece pentru bebeluși? Dar eschimoșii ce le dau copiilor să mănânce? În Namibia, copiii au jucării pufoase? Şi americanii le dau pruncilor apă cu fluor?

La câteva dintre aceste întrebări vei primi răspuns în aprilie 2010, atunci când se va lansa Babies. Nu țin minte să fi văzut vreodată un astfel de film așa că sunt foarte curioasă de producția Focus Features, regizată de Thomas Balmes, care va prezenta viețile a 4 copii din diferite colțuri ale lumii.

Documentarul (e cam impropriu spus film) are la bază ideea lui Alain Chabat de a urmări, pas cu pas, 4 copii din mai multe locuri pentru a evidenția diferențele dar și asemănările culturale.

Copiii sunt: Ponijao care s-a născut într-o familie din Opuwo, Namibia, Bayarjargal care trăiește împreună cu părinții săi în Mongolia, Mari – născută și crescută în Tokyo, Japonia, și Hattie, o bebiță din america ce trăiește în San Francisco.

Sunt foarte curioasă de rezultat, mai ales că îmi plac la nebunie bebelușii. Cred că toți ne-am întrebat, la un moment dat în viață, oare cum o fi fost să te fi născut într-o altă țară, cu alți părinți și alți oameni?!

Până una alta, urmărește trailerul. E adorabil!

Nu știu ce faceți voi de 1 decembrie dar noi, adică eu și Laurențiu, îi vom ține companie lui Adi Hădean (eu mai mult lui Tito, frumosul Golden Retriever devenit ajutor de bucătar)

Cum, nu știi încă? Cel mai bun bucătar din România vine în Oradea să gătească cea mai bună fasole cu cârnați ce o vor mânca românii de Ziua Națională a României!

Vă ținem la curent cu locul și ora!

Update:

După ora 12:00 pe platforma cuprinsă între Biserica Szent Laszlo şi Podul Ferdinand, cei prezenţi sunt aşteptaţi la o porţie de fasole cu cârnaţi pregătită după o reţetă tradiţională.

Sper doar să mai prind și eu vreo porție …

Nu sunt genul de persoană care are răbdare să stea ore în șir în fața televizorului, la telenovele. În schimb, am mereu 3-4 ore la dispoziție pe săptămână pentru câteva seriale actuale care mă deconectează de stresul cotidian. Dacă te interesează, citește mai departe:

1. Two and a Half Men

sursa foto

Charlie Harper, un afemeiat care compune muzică pentru reclame și pentru copii (ironic, știu!)  se trezește peste noapte că locuiește în aceeași casă cu fratele său, Alan Harper, un kiropractician divorțat, ce încearcă să fie tată de weekend unui copil adolescent (și cam retardat!). Umorul rezultat e unic. Alan e efeminat însă disperat după compania unei femei, Jake (fiul său) reprezintă cu succes adolescenții de azi iar Charlie devine din ce în ce mai cuminte. Adică, nu-l mai vedem cu altă femeie în fiecare episod ci s-a așezat la casa lui cu Chelsea, o tipă cu „sufletul” maaareee!

Merită văzut, chiar dacă în ultimul sezon glumele sunt ceva mai subțiri și expirate.

2. The Big Bang Theory

sursa pozei

Sheldon Cooper e preferatul meu. Doar ți-am mai spus că I’m a sucker for geeks, nu?! Serialul prezintă aventurile a 4 prieteni, toți genii într-un anumit domeniu, din viața de zi cu zi. Sheldon e genial prin aroganța dar în același timp, simplitatea caracterului. Serialul merită urmărit, chiar dacă multe dintre chestiile de fizică și cuantomecanică îmi depășesc limita de asimilare. Primele 2 sezoane s-au difuzat deja în America, acum rulează al treilea sezon.

3. Lie To Me

sursa imaginii

Tim Roth e genialul dr. Cal Lightman, un specialist în detectarea minciunilor prin observarea mimicii. Au mai fost câteva faze cam trase de păr însă Lie to Me cucerește prin aroganța personajului principal. E un fel de Dr. House cu accent britanic care urăște mincinoșii.

4. Flash Forward

sursa imagine

E un serial nou lansat bazat pe nuvela actorului canadian Robert J. Sawyer. Practic: după ce toată lumea leșină vreme de 137 de secunde, în timpul ăla având viziuni despre cum v-a arăta viața lor peste 6 luni, un agent FBI se chinuie să afle cine e în spatele acelui blackout mondial.

5. Criminal Minds

sursa imaginii

În materie de seriale criminale, ăsta e pe primul loc. Îmi place la nebunie rolul lui Matthew Gray Gubbler, acela de doctor în toate domeniile, acel geek ce pare să știe tot însă are dificultăți în a-și exprima emoțiile, fie ele legate de femei, colegi sau … frica de doctori! Echipa de FBI profilers descoperă și prinde criminali în serie pe baza unui profil al ucigașului în corelație cu victimele sale.

6. Dexter

sursa imagine

Primele 3 sezoane au fost captivante și au reușit să țină telespectatorul cu sufletul la gură. Începând cu al 4-lea deja prea se trage de păr tot firul epic.

Dexter e un specialist ce lucrează în cadrul poliției Miami Metro. Practic el analizează petele de sânge, calculează traiectoriile pentru a da o mână de ajutor în prinderea făptașilor. Ei bine, în viața lui secretă, Dexter e un criminal cu sânge rece, un fel de Robin Hood dar care jefuiește oamenii răi de … viețile lor! E un justițiar modern care taie în bucăți toți răufăcătorii ce au scăpat de brațul lung al legii.

7. Supernatural

sursa imagine

L-am descoperit de relativ puțină vreme, am văzut abia primul sezon. Supernatural prezintă aventurile a doi frați care vânează fantome, spirite, chestii care fac rău oamenilor. Pe când cel mai mic dintre cei doi frați era doar un bebeluș, un spirit malefic a omorât-o pe mama lor, țintuind-o de tavan și făcând-o să ia foc instant. Același spirit o ucide mai apoi, 20 de ani mai târziu, pe prietena tânărului așa că frații sunt puși pe fapte mari și distrug orice chestie malefică le iese în cale, în același timp căutându-și tatăl dispărut.

Ajută-mă, Doamne, să câștig la Loto! Eventual, joacă și pentru mine…

Ăsta mi-a fost primul gând când m-am urcat în mașina ce ne-a fost pusă la dispoziție pentru drive test de către băieții de la Toyota Oradea.

Tu, cel care mă citești constant, știi că nu vreau prea multe de la viața asta: doar o casă, câțiva câini care să se bată cu cele 3 pisici ale casei și … un Lexus RX 450H! Sper să câștig la loto într-o bună zi, să am bani de toate astea!

Știu că vei spune că părerea mea despre o mașină e puțin spre deloc importantă pentru că, nu-i așa?! , sunt femeie. Pe deasupra, nici măcar n-am carnet de șofer. Dar asta nu mă împiedică să spun că Lexus RX 450H m-a fermecat. De ce?

• Pentru că în spate am avut loc să stau lejeră chiar dacă în dreapta se afla Designerul (care e om serios de vreo 110 kg!) iar în stânga Laurențiu, fără să simt că n-am aer sau că n-am unde să-mi întind picioarele.
• Pentru că puteam regla aerul condiționat doar pentru locul de pe banchetă
• Pentru că atunci când șoferul accelera, nu intram automat în scaun, riscând să ajung cu fundul în portbagaj, dimpotrivă!
• Pentru că la semafor motorul se oprește și pornește ușor. Plus că e atât de tăcut încât riști să auzi manelele mașinii din spatele tău. Până și o pisică ce toarce e mai zgomotoasă decât mașina asta!
• Pentru că are un portbagaj atât de mare încât mi-aș putea face pat acolo.
• Pentru că e hibrid și „funcționește” atât pe benzină cât și pe o baterie puternică ce se încarcă la fiecare oprire parcă.
• Până-n 50km/oră mașinuța asta funcționește pe baterie, abia apoi papă benzină. Adică, e mașină eco!
• La parcarea cu spatele, japonezii prevăzători au pus camere de vedere în bara din spate (din câte am înțeles) cu ajutorul cărora vezi cum parchezi. Plus că pe monitorul de la bord ți se arată, ca unei blonde veritabile, ce manevre trebuie să faci pentru a parca. Superb!
• Chiar dacă mi s-a făcut rău când Designerul a testat mașina în curbe, am reușit să-mi mențin echilibrul și să nu-mi dau peste Monciu.
• Ah, da, mașina are o cheie deșteaptă pe bază de amprentă.

Ieri am fost atât de încântată de mașina asta, precum un copil de 2 ani care acum descoperă ciocolata. Dacă ai bani și vrei un automobil bun și sigur, te sfătuiesc să o testezi. Lexus te va fermeca!

Pentru o părere mai profesionistă și avizată (plus că e bărbat!), te sfătuiesc să citești articolul lui Andrei Monciu.

Câteva poze:

Știu că te-am înnebunit deja cu posturile despre cărțile astea, însă am vrut să mă conving (pentru a nu știu câta oară!) că Anne Rice a scris cele mai bune cărți cu și despre vampiri. Oricum, e ultimul post pe care îl voi mai scrie despre opera lui L.J Smith!

Stephenie Meyer a încercat să romantizeze una dintre cele mai vechi legende ale lumii: existența vampirului, de aceea a prins la public. Însă Rice a descris cei mai eficienți prădători, cele mai negre și dureroase gânduri ale lor, fără să apeleze la lăbăreli de genul: „Ah, iubite vampir, ce mi-ai omorât prietenii și familia, suge-mi sângele că mă mâncă și nu am cum să mă scarpin că nu e nimeni mai frumos decât tine!!”

Diareea Vampirică – rețetă hollywoodiană

Am citit toate cărțile lui LJane Smith din seria The Vampire Diaries: The Awakening, The Struggle, The Fury, Dark Reunion și The Return Nightfall. Dacă primele 3 sunt decente, ba chiar reușesc să captiveze cititorul și îi oferă acțiunea specifică unui roman cu vampiri, ei bine, ultimele 2 omoară și învie personaje de parcă ar fi ceva obișnuit.

Practic șochează cititorul cu învieri și răsturnări de situație, îl umanizează pe Damon – care devine apărătorul oamenilor, ba chiar o salvează pe Bonnie în ultima carte, dându-i sângele lui – iar Stefan și Elena (apropo, la început e mută și analfabetă! că așa se trezește din morți cică!) și-o „trag” într-un stil vampiresc: el îi suge sângele, ea îl suge pe al lui, se ridică la cer, se țucă și vaaai, ce uniți sunt ei, ce mult se iubesc! Bullshit!

Dacă Elena tot a murit în a 3-a carte (chiar dacă devine vampir,  moare odată cu Katherine, aducând-o la lumina soarelui fără să aibă inelul fermecat), n-am înțeles de ce trebuie să o învie sub formă de spirit și apoi om, în ultimele 2 cărți?! Și mai ales, de ce naiba n-a murit Stefan când s-a luptat cu cel mai vechi vampir din lume, Klaus? Și de ce Katherine a spus că l-ar fi omorât? Iar el, Klaus, de ce a vrut să-l omoare tocmai pe Stefan Salvadore după 500 de ani? Întrebări prostești dar care distrug întregul fir epic al seriei.

Bleah. Mi s-a făcut pur si simplu scârbă de cărțile astea. Le-am citit până la capăt doar pentru a avea argumente solide când spun că The Vampire Diaries sucks!

N-am să scriu rezumatele ultimelor 3 cărți pentru simplul fapt că mi s-a făcut silă de ele. Ultima, The Return Nightfall, scrisă mai recent (conform Wikipedia, prin februarie ’09) e cea mai penibilă. Parcă Smith ar fi scris cartea doar pentru a-i face în ciudă lui Meyer că și ea poate scrie o carte despre vampiri, care să aibă peste 200 de pagini și care conține multe atribute, adjective și descrieri. Înțeleg că e foame de bani și e criză, dar dă-o-n vampirul meu de treabă!

Concluzia e că Anne Rice rămâne cea mai mișto autoare de cărți cu și despre vampiri.

p.s: pentru copilașul frustrat că mi-am permis nesimțirea să scriu așa ceva despre serialul lui/ei preferat: pune mâna și citește niște cărți bune, nu prostiile lui L.J. Smith.

Cumpără cărți în limba engleză de la: