Știu că revin cam târziu cu un post complet, dar am o scuză: au fost părinții mei în vizită și nu am dorit să pierd puținele zile/an pe care le petrec cu ei, pentru a scrie pe blog.
Bun! V-am mai oferit câteva informații despre Arsenal Park din Orăștie. Dar ce nu v-am spus e cât de mișto au fost oamenii pe care i-am întâlnit acolo.
După ce am ajuns la Cluuuj, de unde ne-a preluat Crivățu‘ cu al său jipan, care ne-a dus repede, ca gândul È™i ca vântul până-n Orăștie, am avut ocazia să stau la poveÈ™ti cu oameni miÈ™to precum Nebuloasa, Groparu (ha!, în sfârÈ™it un om care vorbeÈ™te mai repede decât mine), Sîrbul È™i o mândreÈ›e de fată în persoana Corinei, Cassinii (doamna Cassini, Laura, e È™i frumoasă È™i deÈ™teaptă È™i de gaÈ™că, pfiu, ce de complimente), să-i revăd pe Denisuca È™i pe Sebi/Visurât.
Am rămas plăcut surprinsă să-mi revăd una dintre fostele mele șefe, (brr, ce urât sună exprimarea asta), Amalia de la Analog FM Timișoara, care împreună cu Berni s-au ocupat ca noi să ne bucurăm de un weekend de vis.
Și așa a fost! N-am dus lipsă de nimic: mâncare excelentă, băutură din plin (mă rog, mai mult pentru ceilalți, după o bere eu pic eroic în pat!), distracție și jocuri pentru copii mai mari.
Pentru că n-am condus niciodată nimic altceva în afară de bicicletă, nu m-am băgat la golf cart-uri, boogie-uri sau la John Deer. Însă i-am avut ca șoferi pe Sebi, Andrei și Laurențiu.
- Am jucat mini golf și, din păcate pentru orgoliul meu, am ratat până și cele mai simple trasee. Dar jocul a fost amuzant, mai ales când Laura i-a cam umilit pe bărbați cu stilul său de a juca. Glumesc!
- Mi-a fost frică să cobor cu bicicleta pe drumul în pantă, aÈ™a că LaurenÈ›iu s-a amuzat copios pe seama mea, când veneam târâș-grăbiÈ™ pe lângă È›oaclă…
- Am stat pe scaun când Berni, Denisa și Laurențiu se chinuiau (și au reușit) să miște drezina din loc. Deși m-am lăsat pe mânerul fierotaniei, cu toate cele 50 de kile ale mele, dihania n-a vrut să se urnească nici măcar un milimetru. Mda, n-am mâncat spanac!
- Aripioarele de pui făcute pe grătar, cu cărbuni, sunt la fel de bune precum cele făcute pe grill-gaz-ul nostru.
- Ciorba de burtă a fost delicioasă și foarte hrănitoare, mai ales după o noapte în care a plouat cu bere și țuică.
- Crivățu e È™i mai miÈ™to offline decât online. Și vorbeÈ™te mai mult decât mine. Dovada că È™i bărbaÈ›ii vorbesc mult 😀
- Nebuloasa e una dintre cele mai pragmatice și mai năroade femei pe care le-am cunoscut vreodată. Se aseamănă mult cu Fălcuța Mică, și ea e năroadă.
- Groparu ne-a povestit amintiri din armată. Nu ale lui, fireÈ™te. Dar m-a convins să văd filmul Compania 9, producÈ›ie rusească despre câțiva soldaÈ›i trimiÈ™i în Afganistan. Mersi Gropare, fain film ‘o fost.
- Eu È™i Corina am fost copilele din tabără, ăle mai tinere. Doar ea a avut tupeul să intre în piscină. Mda, sunt prea fricoasă… 🙁
- DeÈ™i e tot leu, ca mine, Sebi/Visurât parcă nu È™tie ce e frica. Băi, ce leoaica lu’ peÈ™te sunt eu de mi-e frică de o amărâtă de bicicletă?! Fac de ruÈ™ine zodia 🙁
- În cele 3 zile cât am stat pe acolo, au apărut vreo 2 alei, făcute peste noapte. Angajații de la Arsenal Park sunt ca niște furnici, trebăluiau de zor.
- Dacă voi avea vreodată o casă, cu o curte mare, îmi voi cumpăra o trambulină! Și un golf cart.
- Cei mai viteji paznici de la Arsenal Park au fost doi cățeluși adorabili. Cum auzeau ceva printre copaci, cum începeau să latre. Sau dacă te jucai doar cu unul dintre ei, celălalt devenea gelos și lătra la tine.
- Băieții s-au împușcat la airsoft, timp în care fetele au purces la inspectat parcul. De unde și multitudinea de poze cu natură, camere, căței, avion, mașini etc.
Dacă vreodată aveți șansa să mergeți la Arsenal park din Orăștie, nu ratați ocazia! E prea tare unitatea militară de vacanță pentru a nu o vizita într-un weekend.
Poze:
Hahaha, ce tare suna naroada :)) Da, mai, sunt 😀 Salutari!