Restaurant Pizza & Vino @Oradea

Din varii motive, întotdeauna am considerat că localurile situate în apropierea Primăriei sau în centru, practică prețuri mari, nesimțit de mari. Motiv pentru care în unele restaurante n-am îndrăznit, încă, să pun piciorul.

Nu același lucru îl pot spune despre restaurantul Pizza & Vino, un local select situat vis-a-vis de Parcul 1 Decembrie. L-am descoperit, în treacăt, în drum spre Schimb de Cărți. Atunci am observat multe pahare, de dimensiuni diferite, în fereastra localului. Astă seară, la invitația unor prieteni, am înfruntat frigul năprasnic din Oradea și am cinat la restaurantul Pizza & Vino.

Cum arată localul?

Sosuri

Sălile sunt mari, decorate cu bun gust, mesele aranjate ca pentru oaspeți de seamă, iar încăperile pentru nefumători sunt delimitate bine de cele pentru fumători. Având în vedere că mie-mi piere pofta de mâncare când cineva fumează lângă mine, apreciez enorm acest aspect. Pentru un local cu specific italian, așa cum e Pizza & Vino, mi-au plăcut mult tablourile cu imagini din Roma (Colosseum-ul), Veneția și alte motive de mândrie pentru poporul italian.

La intrare, în partea stângă, e barul dotat cu o vitrină unde poți vedea câteva dintre bunătățile pe care le poți înfuleca de zor.

Pizza Vegetariana

Mi-au făcut cu ochiul câteva vinete umplute, niște ciuperci prăjite și alte preparate care cu siguranță au denumirile lor pompoase în italiană. Nici nu intraserăm bine în local când un ospătar ne-a întâmpinat și ne-a condus către o masă pentru 4 persoane. După câteva secunde o domnișoară simpatică ne-a adus, din partea casei, câte o mini bruschetta cu ciuperci prăjite cu usturoi. Ca să vezi până unde s-au întins cu ospitalitatea, ne-au oferit, tot din partea casei, vin spumant. Din motive de bere și ceai de fructe, l-am refuzat elegant.

Meniul și ospătarii

Nu știu câți dintre clienți au stat să citească sfaturile din primele 2 pagini, indicații atât în limba română, cât și în italiană. „Cum să alegi vinul ideal” și „Cum se face o pizza delicioasă”. Recunosc spășită că am fost furată de gama de produse oferite: antipasti, pizza, prăjituri delicioase, și n-am mai apucat să citesc.

Pizza Diavola

Ne-am mulțumit cu pizza Diavola, vegetariană și Emmanuelle. Cea din urmă e pizza cu 2 blaturi și carne tocată de vițel. E atât de consistentă încât 2 bărbați n-au reușit să o biruiască! Fiecare pizza are un blat pufos, nici prea gros, nici prea subțire iar sosul e delicios. Pe bună dreptate pot spune că aici am mâncat cea mai bună pizza Diavola! Extra-sosurile sunt făcute în local, sosul dulce e din roșii tocate combinate cu ceva condimente (cred!) iar sosul iute e îndeajuns de picant pentru a-l trece transpirațiile pe Laurențiu.

Pizza Emanuelle

Spuneam la început de prețuri. Ei bine, costul mediu pentru o pizza e undeva la 16-17 lei. Rezonabil, având în vedere că produsul e excelent!

Nici ospătarii nu s-au lăsat mai prejos, dimpotrivă, mișunau printre mese ca niște furnici. „Mai serviți ceva?”, „Cum vă place pizza?”, „Pentru acest preparat culinar vă recomandăm vinul roșu…”. Păcat că nu au de vânzare ceștile de ceai!

Per total, am fost plăcut impresionați de restaurantul Pizza & Vino. Sigur le vom mai trece pragul.

poze făcute cu HTC Diamond 2 de către Călin.

Neincrederea in oameni

După ce te-ai fript o dată, nu-ți mai vine să încerci încă o dată, oricât de apetisantă ar părea „friptura”. Eventual te apropii cu mare grijă, de frică să nu te arzi din nou, dar te retragi de îndată ce simți că e prea mare căldura. Sau folosești clești ori mănuși, desigur.

Tu cum stai la capitolul încredere în oameni?

More time, please!

Mi-ai dus dorul, știu. Au trecut nici nu mai știu câte zile de când n-am mai dat pe blog și deja au apărut ferestrele din YM! care-mi aduc mesaje prin care sunt întrebată dacă mai respir, dacă sunt bine și dacă n-am luat-o razna.

Sunt bine, mersi de întrebare. Doar obosită. Foarte obosită. Am ajuns să visez cu rapoarte în excel, drumuri înzăpezite și pustii în Ungaria, articole prost scrise, ba chiar am ajuns să am coșmaruri legate de un anumit individ cam urât și arogant (prietenii știu de ce!)…

Nu știu cum reușesc unii oameni să facă toată ziua fișiere excel, să stea 9 ore cu „ochii în calculator”. După 2 ore, io nu-mi mai simt gâtul. Apoi îmi înțepenește spatele și după încă 3 ore, nu-mi mai simt fundul. Nu știu cine zicea că munca la birou e cea mai mișto. Cred că habar nu avea ce înseamnă să înțepenești pe un scaun incomod! Măcar nu muncim într-o casă bântuită în care intră crivățul pentru că nu sunt ferestre! (am fost destul de subtilă, Niculiță maică?). De când majoritatea băieților s-au mutat în alt birou, pauzele de țigară s-au transformat într-o singură pauză scurtă de ciocolată. Nu prea le ducem dorul (băieților, that is!) dar era o atmosferă interesantă, cu tatonări uneori ciudate și râsete înfundate urmate de izbucniri în hohote.

Am rămas în urmă și cu posturile despre ultimele cărți citite. După Yakuza Moon m-am delectat cu Doctorul de Victor Hip (trebuie să o citești! n-am mai citit de mult ceva la fel de relaxant și amuzant), Pacientul Englez și Dintre Sute de Clișee de Radu Paraschivescu, o carte care m-a dezamăgit. Mă așteptam la ceva mai cuprinzător.

Gata, s-au dus cele 10 minute pe zi alocate blogului. Mă retrag la pacientul englez care mă așteaptă să descopăr tainele vieții alături de asistenta de 20 de ani. (nu te gândi la prostii, săracul om nu mai are față!)

Pe scurt, de vineri dimineata

Puştiul de fapt purta un accesoriu specific evreilor, Phylacteries sau
Tefillin.

La final, o imagine sugestivă: peisaj de la Casa Portagioia, Italia, locul 1 în topul Celor mai bune pensiuni din lume, clasament întocmit de TripAdvisor.com.

priveliste superba din italia

Vreau Cola Cherry in Romania!

E poate singura băutură carbogazoasă pe care o ador! Și pe care nu o găsesc în România! Săptămâna trecuta, colindând rapid prin Cora (Debrecen, Ungaria), n-am mai găsit Cola Cherry la pet de 2L. reciclabil, așa cum era până acum. Nu, abia am găsit, într-un colțișor parcă uitat de lume, câteva sticle de Cola Cherry la sticlă de o,5L.

Dacă și ungurii vor renunța să mai producă licoarea magică, fac grevă! Nu știu exact cui mă voi adresa dar promit să protestez cumva! :D

Există vreun loc din Oradea de unde pot cumpăra măcar o sticlă cu oleacă de Cola Cherry?

cola cherry

« Posturi mai vechi