E o piesă despre disciplină, despre tăria de caracter, principii şi oameni. Am detestat personajul sălbaticului şi-mi venea să-l strâng de gât pe analfabet. M-am identificat cu Epstein şi cu Eugene, alături de care am format o alianţă ascunsă împotriva sergentului.
Richard Balint, în rolul sergentului, nu reuşeşte să mă înspăimânte. L-am văzut în prea multe roluri pozitive şi simpatice, are o voce prea blândă şi caldă pentru a reuşi să-mi inspire teamă.
În ciuda expresiilor triviale, piesa merită văzută. Păcat că nu m-am putut bucura de o experienţă prea fericită din cauza unei doamne care stătea pe rândul din spatele nostru. Dumnezeule, cât poate vorbi o femeie!
Şi o replică de la începutul piesei care mi-a rămas în minte: “Ne-au trimis să ocupăm Japonia şi când colo noi împuţeam America”.
[...] Lili scrie despre “despre disciplină, despre tăria de caracter, principii şi oameni”. Daca esti curios sa stii la ce s-a referit intra si citeste Biloxi Blues la Teatrul Regina Maria [...]
[...] sâmbătă ai planuri, încearcă să ajungi la Biloxi Blues, vineri 13 ianuarie, de la ora 18. Te avertizez însă că nu-i o piesă pentru pudici şi [...]