Ipocrizia religiilor în web 2.0

Dacă întrebi un îndoctrinat religios dacă e împotriva celorlalte religii, îţi va spune că fiecare om are dreptul de a crede în ceea ce-i pasă. Sau îţi va predica de ce religia sa e mai „curată”, e cea adevărată etc. Ştii deja poezia! 🙂

De fapt, toţi oamenii extrem de credincioşi consideră că doar zeul în care cred ei e cel autentic şi, inevitabil, vor încerca să-şi impună ideologia. Mai nou, lupta pentru supremaţia religiilor se duce online. Pastorul meu are mai mulţi fani pe Facebook decât amărâtul tău de preot, adică religia mea e mai importantă decât a ta, credinţa mea e cea adevărată. De parcă popularitatea unei religii ar valida-o.  Citatul din religia mea a adunat mai multe like-uri decât al tău citat prost, icoana mea a avut mai multe share decât poza ta.

Pe reţelele de socializare au apărut invitaţiile la evenimente creştine. Biserica X începe slujba în 10 minute la biserica Y. Z-ulescu te-a invitat la slujba de mântuire a degetelor mici ale pastorului care-a făcut un miracol după ce-a pupat mâna unui bolnav. Deşi nu le bag în seamă, apar acei îndoctrinaţi care simt nevoia de a-mi reproşa că n-am dat curs unei invitaţii la o biserică. De parcă prin astfel de reproşuri mi-ar câştiga vreodată atenţia şi respectul. Tăcerea mea ar trebui să le spună că nu mă interesează evenimentele respective. În loc să-mi motivez absenţa, aleg să ignor oamenii şi reproşurile legate  de religie.

Dacă aleg să cred în ceva, e o chestiune care mă priveşte în mod exclusiv. Nu ai dreptul de a-mi impune în ce să cred!

Să nu uităm că şi Jim Jones a avut mii de adepţi, iar la final i-a ucis din atâta dragoste pentru supuşi. E bine să crezi în ceva, dacă asta te ajută să treci peste greutăţile din viaţă, să rămâi pe linia de plutire, să nu o iei razna, însă îţi permite să gândeşti raţional. Dar nu e acceptabil să impui cuiva în ce sau în cine să creadă! Iar cei care se lasă manipulaţi de diverşi propovăduitori sunt oameni slabi şi reprezintă veriga slabă a procesului de selecţie naturală!

1 thought on “Ipocrizia religiilor în web 2.0

  1. Andrea

    Am observat și eu mai nou că încep și în mediul online. La fel fac și eu, ignor …. Dar când sunt abordată pe stradă ( mai nou se întâmplă des 😀 ) îmi vine să urlu. Poate par eu așa satanică de felul meu, dar când văd pe câte una că vine cu replici de genul: cunoașteți calea? citiți Biblia?… Și asta așa din senin … Bag un zâmbet ironic și cu un nu simplu mă îndepărtez, dar rămân iritată. Dacă nu am nimic cu tine lasă-mă și tu în pace! Am libertatea de a crede în ce vreau … Și da! Oamenii ăștia fanatici sunt slabi, proști și manipulați …

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.