Inițial voiam să mă plâng de alergie, că iarăși nu pot respira pe nas și m-am chinuit vreo jumătate de oră să mănânc (e aiurea să respiri pe gură în timp ce mănânci), dar apoi mi-am adus aminte că nu mă ajută cu nimic plânsul ăsta de milă. Alergia va fi tot acolo, eu voi părea doar o smiorcăită (cam sunt, recunosc spășită!). Cineva mă întreba de ce sunt atât de zen de când lucrez de acasă. Păi, cum să nu fiu zen cu atâtea plante în jurul meu?
Așa că azi vă arăt colțul meu de liniște: grădina din balcon. Despre busuioc n-am vești bune: cel din comerț a ieșit timid, însă busuiocul popii se lasă așteptat.
Ieri am văzut că trandafirul are un bobocel ce azi a început să înflorească È™i încă unul ce va înflori în curând. Mi-a fost teamă să nu pierd  întreaga plantă pentru că frunzele au fost afectate de ceva boală specifică, se albeau pe margini. NeÈ™tiind cum să procedez pentru a-l ajuta să-È™i revină, am pus ghiveciul în chiuvetă, am rupt frunzele prea afectate, iar pe celelalte le-am spălat bine cu … săpun. Nu cred că-i cea mai bună tactică, sigur va trebui să pun ceva soluÈ›ie pentru plante pentru a scăpa de boala trandafirului, dar important e că acum pare să-È™i revină. Sunt deschisă la sfaturi despre cum să-l îngrijesc. 🙂
Și anul acesta am pus roÈ™ii, tot 2 soiuri. Dar de data aceasta am plantat doar 10 seminÈ›e, din care au ieÈ™it 5 plante. Bune or fi! Dacă vor creÈ™te mari È™i vor da câteva fructe, voi fi fericită! Ce-i drept, nu plantez roÈ™ii cu scopul de a avea o recoltă (ar fi chiar culmea la bloc!), ci pentru că-mi place mirosul plantei – mai ales când plouă afară È™i ud frunzele, se simte un miros plăcut de pământ È™i roÈ™ii -, iar împreună cu busuiocul îndepărtează țânÈ›arii È™i muÈ™tele.
Surpriza vine de la pătrunjel, care-i ditamai tufa. Nu mă așteptam să treacă peste iarna grea și lungă și să crească atât de mare și de stufos. L-am plantat anul trecut prin decembrie și jardiniera am ținut-o la fereastră, în camera mare, unde nu a fost deloc încălzire centralizată.
Mai am o plantă pe care n-o pot denumi pentru că habar n-am ce e. Am semințele de acum 2 ani, am aruncat ambalajele. Face flori mici și albe, se extinde ca pirul și curge peste jardinieră. Arată bine în balcon, tot decorul pare mai verde și mai bogat.
Și-n ultima poză cu flori vă prezint micile crăițe care încep să crească tare mândre, deși parțial le e blocată lumina de un spathiphyllum stufos.
Domnule Dan, È›in să te anunÈ› că am rezolvat problema ferestrelor neprotejate de la balcon în cel mai simplu mod: am găsit la Profi o sită pentru grădină. Care se întinde cu un scârÈ› lipicios pe marginea ferestrei, iar sita (din pânză, nu sârmă) se prinde de scârÈ›. Partea proastă e că nu rezistă la ghearele mâței, deja a făcut câteva găurele încercând să prindă o muscă nenorocită. Nu-s suficient de mari pentru a intra gângăniile, dar sunt acolo. La 9,5 lei cât a costat sita, nici nu mă surprinde treaba asta! Oricum bună idee de a prinde sita cu scârÈ›, mai ales pentru cei care au balcoanele închise cu fierotanii din anii ’90. Și n-au pisică obraznică!
2 thoughts on “ColÈ›ul meu de liniÈ™te”