Category Archives: Personal

Recomandari si reflectii

Pentru ca maine vom (eu si bruta mica) fi in drum spre Lugoj via Timisoara, nu cred ca voi avea prea mult pentru a mai da pe lilisor.net.

Stiu, dorul de mine o sa va sfasie incet-incet, dar … pentru a va mai alina suferinta cauzata de lipsa mea am pentru voi cateva recomandari la care ma astept sa reflectati (cum mi-a spus un profesor la un examen!) :))

Pentru inceput uitati-va bine la acest clip! L-am gasit pe blogul Webmyc.com, pe care l-a randu-i l-am descoperit prin intermediul Blog Browsingului! 😛 Dupa sarbatori voi reveni cu un post special legat de bolile cu transmitere sexuala si contraceptie.

Rasfoind bloguri din blegosfera romaneasca am ajuns la Zoso si Bobby Voicu (cel care nu difuzeaza Anouk cu Nobody’s Wife la radio Lynx). Personal nu cunosc pe nici unul, stiu doar ca amandoi sunt mosi intr-ale blogosferei si s-au pus sa dea lectii bebeilor bloggeri, adica celor ca mine. Am avut rabdare sa citesc toate cele 4 articole ale lui Zoso in care explica in cativa pasi simpli ce ar trebui sa faci ca sa aduci trafic, sa-ti pastrezi cititorii si mai ales cum sa te faci cunoscut in blogosfera romaneasca. Ehe, teoria ca teorie dar practica ne omoara, spunea cineva! Articolul lui Bobby mi s-a parut foarte la obiect si incurajator, mai ales pentru un “bebe” blogger, desi eu nu stiu in ce categorie ma incadrez. Am peste un an de vechime intr-ale bloggingului dar traficul meu se rezuma, pana acum vreo 2 luni, la mami, tati, surioara si inca vreo 3 prieteni. Spun asta fara vreo frustrare legata de trafic sau ceva.

Ultima chestie la care va invit sa reflectati porneste de la niste fotografii cu niste tipe atat de slabe ca ma mir de faptul ca mai stau pe picioare, gasite la Fulgerica. Cum naibii sa fii atat de obsedata de slabit incat sa nu-ti dai seama ca mai ai putin si te ia vantul?! Obezitatea e o adevarata problema in lumea intreaga, dar multi oameni efectiv nu stiu sa faca diferenta dintre gras si potrivit, a te incadra in parametrii normali. Am intalnit persoane atat de complexate de aspectul lor fizic incat m-au facut sa ma intreb de ce naibii ma mai obosesc sa le spun ca arata fantastic?! Am prietene care arata foarte bine dar care mereu sunt nemultumite de coapsele lor: “vai, uite ce solduri mari am, vai ce sunculite!”Uff! De ce trebuie sa fim atat de complicati?

P.S: sambata vom petrece cateva ore bune prin Timisoara, cel mai probabil undeva la o bere. Cine vrea sa ni se alature, sa caute clubul cu Timisoreana nefiltrata! 😀

Too tired…

În ultimul timp sunt prea obosită pentru a mai scrie pe blog, pentru a mai spune ceva. Mă simt fără vlagă seara, când ajung acasă. Parcă nu mai am forţă să mai ripostez, nu mai am chef de pasiunile mele. Am prea multe de făcut într-un timp prea scurt şi parcă prea preţios pentru a-l risipi pe activităţi care nu-mi fac plăcere …

Aş vrea să am mai mult timp să termin de citit Străinul de Camus, să apuc să citesc ceva de Jane Austen (am găsit la Diverta ceva cărţi, în engleză, opere consacrate ale literaturii internaţionale la numai 9,99 lei bucata).

camus.jpg

Aştept doar să vină Crăciunul, să ajung la mami şi la tati, să mă cert cu surioara şi să stăm până târziu povestind la un pahar de vin fiert cu scorţişoară.

De felul meu sunt o persoană puternică, nu mă las cu una cu două, dar acum chiar am nevoie de o pauză. O fi din cauză că n-am mai avut un concediu de vreo 2-3 ani?!

România aniversează majoratul

ceausescu.jpg

Ăsta e singurul titlu care mi-a venit in minte. Ce s-a întâmplat acum 18 ani? De ce? Ce am obţinut? Cred că nu mai are rost să vă spun şi eu. Ziarele sunt pline de tot felul de articole pe tema revoluţiei, articole ce comemorează amintirea martirilor din ’89.

Sunt curioasă, câţi ziarişti au făcut vreo anchetă pe tema falşilor revoluţionari?! Sunt mulţi oameni care au participat la revoluţie privind pasiv dintr-un balcon, feriţi de multime şi gloanţe şi care astăzi se mândresc cu diplome de revoluţionari pentru care statul le oferă o anumită sumă de bani şi alte beneficii. Nu e jalnic aşa? Să trăieşti în minciună, să ştii că pentru libertatea ta au murit oameni iar tu să profiţi ca un om de nimic ce eşti?!

La revoluţie nu au murit numai Nicolae Ceausescu şi Elena, au murit alţi mii de cetaţeni. Mii de familii au fost distruse iar poporul român a demonstrat ca nu ştie să preţuiască libertatea mult dorită, se îneacă în atâta democraţie. La revoluţie nu au murit doar oameni ci şi idealuri şi vise, chiar dacă e paradoxal. Nu sunt în măsură să fac o comparaţie înainte şi după Ceauşescu dar am observat că românii nu ştiu să fie liberi, nu ştiu să fie civilizaţi. Au rămas la stadiul în care uită de omenie pentru un colţ de pâine.

Jessica Alba in postura de mamica

Am citit azi pe People.com un articol despre Jessica Alba si faptul ca e insarcinata. In ultimul an tot mai multe vedete s-au pus pe facut copii. Sau vedetele nu folosesc metode contraceptive? Mi-e greu sa cred ca la Hollywood o sarcina vine asa, pe nepusa masa. Spun asta pentru ca sacrificiile pe care trebuie sa le faci pentru a ajunge sus sunt destul de mari iar pentru a te mentine sunt si mai mari.

Sa fie sarcina noua modalitate de a vinde?

Oricum ar fi, sa speram ca vom auzi de bine de Jessica Alba, bebeul ei si depresia post natala.

jessica-alba.jpg

Vai şi amar

Avem oraşul împânzit de tot felul de reclame stradale, bannere şi inscripţii publicitare.

Oradea se extinde, se investeşte tot mai mult în centre comerciale, hypermarketuri şi “gigamarketuri”.

Avem statui pe care aruncăm sute de mii de euro pentru a le curăţa de bird poop.

Vom avea tramvaie moderne (40 milioane de euro pentru fiecare tramvai).

Avem toate acestea şi nu reuşim să intrăm în rând cu civilizaţia. Avem multe oportunităţi dar cu toate acestea ne complacem în mizerie şi ne plângem de milă pentru situaţia în care ne aflăm. Aruncăm vina pe alţii pentru gunoaiele pe care le lăsăm în urma noastră.

Oameni buni, orădeni, când aveţi de gând să intraţi în rândul lumii civilizate? Când aveţi de gând să vă asumaţi răspundere pentru ceea ce faceţi? 

img_1023.jpg

De ce spun toate acestea? Lămuriţi-mă şi pe mine: primăria unui oraş european, aflat la graniţa cu civilizaţia nu vede gunoiul aruncat pe jos în văzul lumii? Nu există servicii de curăţenie? E posibil să fim atât de mizerabili încât să nu ne pese de mediul în care trăim?

În imagine puteţi vedea gunoiul din spatele staţiei de tramvai de la Piaţa Mare, o zonă foarte frecventată de mulţi cetăţeni.

La Păuşa …

Zilele trecute am făcut o vizită în sat, să observăm venirea toamnei la Păuşa. Pe drum am văzut starea în care a ajuns unul din locurile unde bihorenii munceau cu spor, pentru a-l ţării viitor, C.A.P.-ul. Ehe, acu a ajuns o adevărată paragină. Namol cat vezi cu ochii, vântul şuieră prin găurile imense din acoperiş iar gunoiul începe să-şi facă tot mai mult simţită prezenţa prin iarba ce a scăpat de vitele flămânde. Imaginea asta mi-a adus aminte de La Medeleni, romanul lui Ionel Teodoreanu, deşi chiar nu au nici o legătură.

Nici în sat n-am scăpat de ochiul vigilent al brutei mele mici care s-a pus pe pozat tot ce zărea obiectivul. N-am avut unde să mă ascund.

Încă de la intrarea în curte ne-a întâmpinat o frumuseţe mică.

puiut.jpg

Astă vară a venit pe lume alaturi de 2 frăţiori care, din păcate, nu au supravieţuit aventurii prin ogradă.

Oricum frumuseţea asta mică e tare năzdrăvană şi jucăuşă. N-are stare toată ziua şi mereu aleargă doar, doar va prinde coada mămicii sale. Îmi plac la nebunie felinele. Poate pentru că şi eu sunt o “leoaică”.

puiut_lilisor.jpg

Mâine e o nouă zi, una plină de aventuri şi de evenimente neprevăzute. Bucuraţi-vă din plin de ceea ce aveţi. Eu ştiu că mă bucur din plin de lucrurile frumoase din jurul meu.