Studenti, teatrul va asteapta!

Care sunt cele mai mari dorinţe ale studentului român? Un pat cald, o studentă focoasă, mâncare şi beutură. No, ghinion! Pentru astea trebuie să pui osul la muncă. Norocul tău că cineva se gândeşte la nevoia de socializare şi de culturalizare a studentului orădean. Tu, ăla din spatele sălii, scoate-ţi handsfree-ul din urechi, pune-ţi ochelarii de vedere şi citeşte cu atenţie următoarele rânduri:

Asociaţia Studenţilor din Universitatea Oradea (next time use BCC!) s-a gândit să vă mai scoată de prin baruri şi să vă ofere şansa de a vă cultiva oleacă, dacă sistemul educaţional nu face prea multe în sensul ăsta. Aşa că săptămâna viitoare sunteţi invitaţi la teatru şi la bal.

Iote mai jos calendarul pieselor de teatru (perioada 17-22 noiembrie) la care studenţii orădeni pot intra pe baza carnetului de student vizat.

* Marţi, 17 noiembrie

ora 18.00 – piesă de teatru „CHIRIŢA EUROPARLAMENTARĂ” adaptare după Vasile Alecsandri, regia artistică Ion Sapdaru. Locaţie: Casa de Cultură a Sindicatelor

* MIERCURI, 18 noiembrie

ora 18.00 – piesă de teatru „TOT MORT, TOT MORT?” de Mark Twain, adaptarea scenică de David Ives, regia artistică Petre Bokor. Locaţie: Casa de Cultură a Sindicatelor

* Joi, 19 noiembrie

ora 18.00 – piesă de teatru „CERERE ÎN CĂSĂTORIE”, de A.P. Cehov, regia artistică Petre Panait. Locaţie: Sala Studio

* vineri, 20 noiembrie

ora 18.00 – piesă de teatru „MENAJERIA DE STICLĂ”, de Tennessee Williams, regia artistică Chris Nedeea. Locaţie: Casa de Cultură a Sindicatelor

Ah, ziceam şi ceva de un bal. După ce aţi inspirat o gură proaspătă de cultură, tot ăştia de la Asociaţia Studenţilor Orădeni vor să vă trimită să o vedeţi pe Andreea Bănică. Nu prea văd legătura, dar cine-s eu să comentez?!

Studenţi şi studente, miercuri, 18 noiembrie, prezentaţi-vă (de bunăvoie şi nesiliţi de cineva!) în discoteca No Problem la Balul Bobocilor.

No, binie-i?

Ar fi corect …

… să scriu pe blog despre un anumit profesor care nu şi-a dat nici minimul de interes pentru a ne preda una dintre cele mai importante materii pentru licenţă?

E moral şi etic să informez viitorii studenţi de anul 3 jurnalism de riscurile la care se supun dacă se încred în vorbele unui demagog?

Asta aşa, ca fapt divers. Noi oricum suntem destul de supăraţi pe acel profesor căruia nu-i pasă de studenţi, nu-i pasă dacă avem cursuri sau nu, aş putea chiar spune că nu-i pasă deloc de secţia de Jurnalism. Nu că i-ar păsa prea mult decanei.

E corect şi moral ca un profesor să nu-ţi dea toate cursurile necesare pentru a trece licenţa? Dar pentru a-i înţelege mai bine materia? Săracul, s-a uitat chiorâş peste bibliografia pentru examen, spunând că habar nu are cine e Christians dar cică se va informa. Poate dupa 15 iunie va afla mai multe …

Sunt obosită de la cât am căutat cursuri şi mi-am conspectat cazuri, nervoasă şi foarte supărată pe faptul că acel profesor nu şi-a dat nici un pic de interes pentru noi, însă ne-a ţinut discursuri demagogice despre datoria noastră de jurnalişti, despre mita pe care au încasat-o jurnalişti importanţi din presa bihoreană, despre cât de proşti suntem ca studenţi, despre cum vom scrie că facultatea asta e una de rahat şi cum ne vom vărsa frustrările pe el, un biet profesor care a încercat să ne înveţe ceva moral.

Mă tot gândeam dacă ar fi etic să spun despre el că e un profesor demagog şi lipsit de bun simţ. Parcă se potriveşte atât de bine actualei scene politice din România …

Mulţumesc domnule profesor pentru că ne-aţi dat toate şansele de a pica acest examen important. Vă mulţumesc pentru lecţia pe care ne-aţi dat-o. Cu siguranţă gestul dvs. nu va rămâne fără răsplată!

Problema de etica si deontologie

Din câte am înţeles de la colegii ce au dat licenţa anul trecut, proba de foc a examenului a fost Etica şi Deontologia. N-ar fi de mirare, la cât de sumar a fost predată materia asta în facultate.

Aşa că, pentru a înţelege mai bine materia, vă dau o problemă de etică prin care vreau să aplic cateva principii pe care le-am studiat în ultimele 2 zile: etica imperativă kantiană şi modelul aristotelic.

Se dă următoarea situaţie: un minor a săvârşit o crimă, a ucis un alt copil dar mai mic.

Din punctul de vedere etic si moral al jurnalistului vei:

a). scrie un reportaj complex despre fapte, de îndată ce ai aflat toate detaliile cazului, indiferent de vârsta minorului, de implicaţiile sociale asupra familiei victimei deoarece principiul pe care te bazezi e acela al adevărului care trebuie aflat. Adică în reportaj se vor putea afla numele inculpatului, situaţia socială: şcolară, familială etc., dar şi detalii despre familia victimei. Nu există calea de mijloc să scrii doar despre făptaş.

b). vei scrie un reportaj amplu despre cele întâmplate doar după ce s-a pronunţat sentinţa, abia atunci dând detalii despre numele şi situaţia familială a faptaşului precum şi detalii despre familia victimei. Înainte de proces, vei scrie despre eveniment dar ţinând cont de dreptul la intimitate al celui incriminat (un minor) şi dreptul familiei victime la protecţie.

Dacă am fost prea vagă în enunţ, luaţi voi un caz concret şi haideţi să-l dezbatem. Mi-ar prinde tare bine exerciţiul ăsta.

Ce spuneţi, vă băgaţi la o discuţie despre etica în jurnalism?

M-a pus naiba…

… să fac facultate! Nu puteam să fac şi eu ceva cursuri de calificare profesională? Zău că ieşeam mai ieftin.

După ce în primul an am cumpărat toate cărţile de care aveam nevoie, azi am descoperit că doar 2 îmi sunt folositoare pentru licenţă.

Adică, am dat 150 de lei pe nişte cărţi care nu-mi folosesc la licenţă. Măcar au fost interesante şi am rămas cu ceva din lecturarea lor.

Tot azi am aflat că taxa pentru înscrierea la licenţă e 500 lei! Da, ai citit bine: 500 lei!!!! Am rămas şocată când mi-a spus Designerul. Şocul a continuat când şefa de an mi-a confirmat suma. Atâta spor la învăţat am acum, cât are chef câinele să stea în lanţ când afară plouă torenţial!

Şi mi-am luat şi tot concediul de odihnă acum, să am timp să învăţ. Taxa pentru înscrierea la licenţă e aproape cât un salariu de orădean.

Poate mă lămureşte cineva: de ce taxele astea sunt atât de mari? De fapt, pentru ce e taxa asta? Chiar nu ştiu, vreau şi eu să ştiu pentru ce o să dau 500 de lei din agoniseala mea din ultimele luni!

Voi cât aveţi taxa de înscriere în licenţă?

Apropo de facultate …

Mă întreba cineva deunăzi de ce mă plâng de cursurile de la facultate. Pentru că unele sunt inutile! Pur şi simplu inutile! Măcar aici pot spune şi eu ceva, că la facultate n-ai cu cine vorbi! Decana oricum se trezeşte cu faţa la cearşaf şi uită să anunţe studenţii cu o zi înainte de examen!

Eu, ca viitor jurnalist, n-ar trebui să studiez ceva cursuri de limba română la facultate? Da, am şi eu probleme, în liceu nu se mai face gramatică iar din clasa a 8-a, multe s-au schimbat. În schimb trebuie să studiez materii stupide precum “Comunicare Politică” sau alte prostii legate de politică şi Drept studiate în anul 2.

Puii mei (e blogul meu, am voie să spun aşa ceva!), majoritatea absolvenţilor de jurnalism habar nu au să scrie coerent 2 fraze! În loc să-i înveţi lucruri de bază în jurnalism, le violezi neuronii cu stupidităţi legate de politică? Hai să fim serioşi!

Dacă tot facem facultate după sistemul de la Bologna, nu mai bine ne învăţăm studenţii să scrie în primii 3 ani de facultate, urmând a-i specializa pe un domeniu în cei 2 ani de master?

Ăsta nu se vrea a fi un post scris la ură sau ceva de genul. Dar jurnalismul a devenit o meserie pe care orice retard o poate practica şi culmea, e şi plătit pentru asta. Altfel nu-mi explic cum de se acceptă cu atât de multă nonşalanţă greşeli grosolane, lipsa de documentare şi, mai ales, dezinformarea în masă la nivel naţional.

« Posturi mai vechi