Tag Archives: internet

Pe scurt, de luni dimineata :)

– A fost Schimb de Cărţi Oradea. Cred că a fost cea mai frumoasă întâlnire de până acum. Vă mulţumesc tuturor ce aţi participat.

– Câteva cuvinte despre Auschwitz – The Residence of Death primită la Schimb de Cărţi. E una dintre puţinele cărţi care te poate marca.

– Albuţa, căţeluşa ciobanesc romanesc (de fapt e un mix de carpatin cu bucovinean) a crescut şi s-a făcut o frumuseţe blănoasă.

– Pedofilii şi pradatorii sexuali există în realitate,  nu doar în Criminal Minds. De aproape 20 de ani, un britanic maniac sexual îşi face de cap pe străzile din Anglia. Scotland Yard a demarat cea mai mare urmărire din ultimii ani. Culmea e ca principalul suspect e un tată model cu 7 copii!

– Se pregăteşte o “revoluţie” în mass-media din Anglia! Dacă până acum legea ce reglementează instituţiile media din patria lui Shakespeare spunea clar că o instituţie nu are voie să deţină mai mult de un post de radio şi un ziar local, ei bine, Ofcom (un fel de CNA de-al lor) vrea să renunţe la această lege. Adică britanicii vor avea liber la înfiinţarea de televiziuni, posturi FM şi “fiţuici”. E criză şi în jurnalism!

Albuţa si Sety

Albuţa si Sety. Foto: Dan Oprea

M-ai cautat?!

Azi mi-am dat seama că, în afară de mailul de blog, răspund la mesajele de pe o singură altă adresă de e-mail. De altfel, e primul cont de Gmail pe care mi l-am făcut acum mulţi ani şi pe care îl folosesc în mod curent.

Am conturi pe diverse reţele de socializare pe care le folosesc rar.

Twitter există pentru a citi tot felul de chestii publicate de cei pe care îi urmăresc, gen articole din ziare pe care n-am timp să le caut. Facebook nu ştiu pentru ce îl ţin şi restul nu-mi vin în minte. Ideea e că există, încă.

În altă ordine de idei, dacă ai încercat să mă contactezi pe adresa de e-mail de pe blog şi ai primit o eroare, nu dispera. De când s-a buşit serverul, evident că nici mailul nu mai “funcţioneşte“… 🙂

Dacă arzi de nerăbdare să mă contactezi, poţi oricând să-mi laşi un mesaj pe blog – mesaj la care răspund repede -, poţi să-mi trimiţi un mesaj pe Twitter (dacă nu scriu zilnic, nu înseamnă că nu-l folosesc) sau poţi să-mi scrii folosind formularul de contact

P.S: nu mă contactaţi pentru link exchange! De îndată ce mailul de blog va fi din nou funcţional, voi şterge adresa de mai sus!

Update: s-a rezolvat! Mailul de lilisor functioneaza!

Marketing/PR fail!

E distractiv să primeşti astfel de notificări. Mai ales când ele au scopul de a promova ceva. Mă rog, teoretic pentru că practic nu m-au convins să fac ceva, în afară de screenshot-ul de mai jos.

Aşa că, dacă tot nu mi-au dat şi un link, sau măcar o opţiune de dezabonare, m-am gândit că poate vede cineva spam mailul de la YourJobs şi îmi arată, ca la copiii proşti, unde trebuie să dau click pentru a intra pe faimosul forum. Sau măcar un buton de dezabonare, pentru a nu mai primi astfel de mizerii!

Mai nou, toată lumea vrea forum, comunitate, baze de date uriaşe, vizitatori mulţi, trafic etc.!

<ironic> Presimt că pe o nişă precum e cea a job-urilor, va prinde extraordinar de bine un forum. </ironic>

Cine v-o fi consilier? Merită un şut în fund pentru pasul acesta de promovare. Ştii doar cum se spune: un şut în fund, un pas înainte. Dacă învaţă ceva!

P.S: vă rog eu mult de tot, nu mai trimiteţi astfel de texte.  A citit cineva ce scrie în email, înainte de a fi trimis utilizatorilor?

E foame de “trafic” in Jurnalism?!

Citeam deunăzi PaginadeMedia.ro, de altfel, un site informativ. Teoretic!

În fiecare sezon apare câte o “vedetă” fabricată. De cele mai multe ori, vedeta respectivă bubuie de prostie, e un exemplu prost de urmat însă, paradoxal, e promovată de toată media. Prostia vinde mai bine ca sexul, nu?! “Vedetele” astea dispar la fel de subit precum au apărut.

E ciudat să citesc pe PaginadeMedia despre eşecul Adelei Lupşe. E stupid să citesc un astfel de articol, cu atât mai mult cu cât persoana în cauză n-ar trebui atât de mult promovată.

Am fost colegă de facultate cu Adela şi, spre deosebire de jurnaliştii din România, nu am scris despre ea. Puteam să înşir poveşti, false sau adevărate, despre ea, puteam să îmi cresc traficul cu 500% dacă doream, însă nu asta caut.

Nu sunt de acord cu ceea ce face, dar nici nu o crucific. Pentru că înainte de toate, suntem oameni, apoi jurnalişti. E mai simplu să o ignor. Încet-încet, orice pasăre piere pe limba ei. Se pare că s-a uitat proverbul ăsta.

Da, Adela ar fi făcut de ruşine tagma jurnaliştilor dacă ar fi trecut licenţa. Însă, să-i promovezi prostia, riscând să pui o etichetă pe o instituţie, mi se pare un gest deplasat. Cu atât mai mult cu cât faci o comparaţie cu o altă “vedetă” şi o altă instituţie.

Faptul că Adela a terminat Facultatea de Jurnalism la Oradea şi nu a reuşit să treacă examenul de licenţă, nu înseamnă că aici nu s-a făcut şcoală. Dimpotrivă, exceptând un profesor demagog şi o decană neinteresată de Jurnalism, toate celelalte cadre didactice şi-au făcut treaba.

Am o rugăminte: uitaţi de Adela Lupşe. Uitaţi de Nikita, de Sexi Brăileanca, Piticul Porno şi alte nulităţi.

Nu le mai promovaţi, nu faceţi decât să ajutaţi la îndobitocirea populaţiei. Chiar nu sunt alte subiecte mai importante decât promovarea prostiei şi a curvăriei?!

Prezentari, oameni, bloggeri @ BlogTrip

Pentru mine a fost prima astfel de conferinţă despre online la care am participat până acum. L-am mai auzit pe Vali povestind de una-alta, despre bloguri şi bani din blog, dar n-am avut ocazia să stau într-o încăpere cu atâţia oameni care, într-o oarecare măsură, fac bani din online ca bloggeri.

Nu s-au discutat lucruri noi, neştiute până acum. Toate chestiunile abordate sunt “old” şi răs-discutate.

  • Din prezentarea Cristinei (cu multe intervenţii din partea lui Bobby), am înţeles că practic un blogger care scrie pe un blog de nişă face aceeaşi treabă pe care trebuie să o facă şi un jurnalist care scrie pentru o publicaţie de nişă: documentare, contactare de posibili parteneri media, exclusivităţi.

Practic trebuie să te evidenţiezi cu ceva faţă de ceilalţi existenţi pe piaţă. Lucrurile astea se aplică foarte bine şi siteurilor de nişă. Cel mai important lucru, care diferenţiază un blogger de nişă de un jurnalist de nişă, e că primului trebuie musai să-i placă ceea ce face pentru ca nu va face bani prea repede din activitatea asta, ori un jurnalist e plătit să scrie, indiferent dacă publicaţia are succes sau ba. Hai, să nu-mi spui că n-ai văzut jurnalişti care au ales profesia asta doar pentru renume…

  • Tudor, de la Microsoft ne-a ţinut o prezentare despre bloggeri şi corporaţii, despre relaţia dintre cele 2 grupări antagonice 😀

Ce mi-a plăcut (lucru cu care sunt perfect de-acord!) a fost îndemnul de a nu folosi blogul ca o armă de răzbunare.  N-am încredere nici într-un jurnalist care scrie la comandă lucruri nasoale despre o persoană sau o instituţie, fără a avea argumente solide.

Se pare că în percepţia unora, New Media=Google! Riiightt!!

  • Laurenţiu a povestit despre hosting. Ce trebuie să ştii, cum să-ţi alegi compania de hosting etc.

Simplu, la obiect deşi mai are de lucrat la partea de coerenţă. Pentru o primă prezentare, a fost ok. Eu abia aştept să se ocupe mai mult de articole de hosting scrise “pentru blonde”. Ok, eu nu-mi fac griji de găzduire, că doar d-aia îi fac de mâncare, dar sunt destule persoane care nu fac pasul spre un domeniu propriu pentru că nu ştiu cu ce se mănâncă toată treaba asta cu hosting-ul. Nu-i aşa, Dan?

  • Alex aka Buddha, a ţinut o prezentare despre plug-in-urile necesare unui blogger.

Partea cu “Recent Comments”, “Top posts” sau “Cei mai vorbăreţi” nu-mi place. Pur şi simplu nu-mi place. De aceea nu le am activate pe blog. Eu folosesc 5 plug-in-uri, n-am nevoie de mai mult.

Ce voiam să precizez şi n-am apucat pentru că timpul ne cam presa, a fost faptul că sunt puţine tutoriale pentru “proşti” pe net, în limba română evident. Laurenţiu nu mă ajută să-mi modific blogul, nu are timp şi chef de asta. Aşa că blonda din mine îşi bagă nasul în temă şi face prostii, pe principiul “dacă şterg asta, ce se întâmplă pe pagină?!” Cred că nu sunt singura care face asta. De exemplu, n-am ştiut cum să-mi pun tag cloud. Am căutat pe google şi am dat de un blog, parcă, unde era explicat cum să-ţi pui tag cloud-ul într-un widget. E un început. Dar sunt atâtea lucruri neştiute (nu e vorba de RSS!) şi puţine locuri de unde să te informezi. Dacă îmi spui că există bloguri în engleză care explică, it’s not enough. Suntem români, ce naiba, suntem mai proşti decât alţii?!

  • Vali nu ne-a arătat nimic în PowerPoint. Dar a povestit despre bani din blog, cu cât să te vinzi (evident, e vorba de produsul intelectual 😀) şi cum să faci să atragi posibili clienţi.

Normal că cea mai mare curiozitate a fost legată de cât de mult câştigă bloggerul Vali Petcu din blog. Nu înţeleg de ce lumea e atât de curioasă de chestia asta.  Nu mai bine te preocupi de cât de mult poţi câştiga?!

Bobby Voicu suferă de logoree sau mă rog, blogoree (:P) însă are un stil anume de a întreţine atmosfera fără să plictisească.

M-au dezamăgit, într-o oarecare măsură, puţinele întrebări ce au venit din partea orădenilor participanţi. Vin oameni care au ceva de spus, oameni de la care poţi învăţa atât de multe dar tu nu pui vreo întrebare?! Cu riscul de a mă face de ruşine, mai degrabă întreb decât să plec de la eveniment cu un mare ghiveci în cap. Mă rog, aşa sunt eu.

Ieri m-am simţit ca la un curs de la facultate. Bobby, în rolul profesorului “open minded” iar noi, în rolurile studenţilor curioşi sau dezorientaţi, după caz. Nu ştiu de voi, dar eu nu pot să tac la astfel de cursuri. De aceea m-a cam surprins lipsa întrebărilor orădenilor.

Poze le voi adăuga după ce le procesez!

P.S: Dany, copilul nostru de weekend, îmi şopteşte că şi el a scris despre eveniment!

Castiga BMW-ul cu Literatura

Marius m-a rugat să vă pun la treabă şi să scrieţi un post interesant despre literatură.

Fireşte că am stat şi m-am gândit mai bine ce temă v-aş da, nu de alta dar gusturile, în materie de literatură, sunt atât de împărţite încât e cam greu să împaci pe toată lumea.

Aşa că am ajuns la concluzia să vă pun să scrieţi despre cea mai interesantă ultimă carte pe care aţi citit-o şi ce ar motiva un vizitator să o citească.

Asta înseamnă că trebuie să pui osul la treabă şi să încerci să convingi “audienţa” că acea carte care ţie ţi-a plăcut foarte mult, merită citită chiar şi de un vizitator care nu are aceleaşi gusturi în materie de literatură.

Sper că s-a înţeles ce trebuie făcut. Citeşte regulamentul înainte de a merge mai departe cu acest concurs!

Spor la scris!

Nu inteleg rostul newsletterelor nedorite

Cei de la politica.tv mă spamează în continuare, deşi le-am trimis vreo 2 mailuri în care le explicam că nu am nevoie de porcăriile lor. Fireşte, nu m-au băgat în seamă şi trimit în continuare mailuri care acum intră direct în junk. Odată pe săptămână golesc şi eu junkul, fără să citesc mailurile.

Ce nu înţeleg eu: dacă ei ştiu că eu nu doresc spamul lor şi nici nu-l citesc vreodată, că doar e marcat automat ca spam, pentru ce se mai obosesc să trimită? Au vreo normă la trimis newslettere? Dă bine în rapoarte? Există vreo companie în spatele mizeriei de site, încât angajatul să trebuiască să dea raportul zilnic şefului, lăudându-se câţi abonaţi are?!

Aceeaşi chestie şi cu phishingul de la Raiffeisen. Oameni buni, mai schimbaţi şi voi bazele de date cu adresele de email. Serios că nu muşc la astfel de prostii. Nici nu mă obosesc să deschid mailurile voastre!

Chiar nu reuşesc să înţeleg! Asta e, azi sunt mai blondă …

Linkuri utile

Premii oferite: 3 kg de hrană ProFormance pentru câini şi 2 kg de hrană ProFormance pentru pisici. Hai că e uşor!

  • Vă mai aduceţi aminte de Flocke, drăgălaşul pui de urs polar?

Ei bine, răsfăţatul ursuleţ a crescut şi a devenit ditamai ursuloiul. Bine, nu despre asta voiam să-ţi povestesc. Ci mai degrabă de o tanti care nu ştia cum să-şi pună capăt zilelor şi a crezut că e mai bine să se arunce în gura ursului. Zis şi făcut! A sărit gardul şi s-a întâlnit cu 3 ursuloi polari, d-ăia mari şi pufoşi care nu prea se joacă atunci când e ora mesei. Din fericire tanti a scăpat doar muşcată de fund (cred că săracul urs regretă momentul, nu de alta dar tanti era şi grasă şi urâtă!) pentru că îngrijitorii grădinii zoologice din Berlin au intervenit să o salveze. Poate că ar fi lăsat-o pe post de jucărie urşilor dacă nu erau copii de faţă!

Dacă încă nu ai aflat, Sety e cea mai frumoasă şi mai activă căţeluşă Irish Setter (sau ceva de genul!) din Oradea. Cu ocazia asta sper ca Dan să se ţină de promisiunea lui şi să o aducă pe Sety în parcul de la Olosig, să alerg şi eu ca bezmetica după câini! 😀

  • Încheiem într-o notă mai romantică.

Expresia “vă iubiţi ca doi porumbei” capătă alt înţeles acum!

Love parrots

E clar ca e criza!

Ştii cum îţi dai seama că e criză? Când din ce în ce mai mulţi oameni caută pe Google cât costă metrul cub de apă!

Dacă până acum nu ne interesa cât costă amărâtul ăla de metru cub de apă, acum ne uităm la fiecare leu pe care-l cheltuim.

Buget de austeritate, nu glumă!

Sunt curioasă ce măsuri de austeritate au luat politicienii. Nu cei care au cerut ajutor de şomaj. Ăialalţi, care au devenit parlamentari.

Incet, incet invat …

Mă bucur ca un copil prost de fiecare dată când îmi reuşeşte ceva, de fiecare dată când învăţ ceva nou.

Îmi plac persoanele care nu-ţi impun ceva ci te ajută să evoluezi, să înveţi să faci singur treaba, fără să depinzi de x oameni.

Multe persoane m-au întrebat de ce nu-l pun pe Laurenţiu să-mi modifice tema blogului, de ce nu-l las pe el să se ocupe de chestii tehnice. Dar atunci, care ar mai fi satisfacţia mea? Chiar îmi place să-mi bag nasul prin temă, să învăţ să lucrez cu programe de editat muzică sau imagini, să modific în HTML chestii. E munca mea, fie că stric ceva sau ba. Aşa învăţ din greşelile mele.

De ce să depind mereu de cineva când lucrurile alea le pot face chiar eu?!

La mijlocul anului trecut am făcut cunoştinţă cu basic HTML şi acces la server prin FTP. Laurenţiu mi-a arătat cum să modific pozele, cum să pun un link direct din editorul HTML fără să folosesc butoanele şi multe altele. Între timp am învăţat să pun bannere, să fac şi alte chestii. Da, multe le-am învăţat pe principiul “dacă fac asta oare ce se întâmplă”.

Acum sunt fericită că am reuşit să mă descurc cu un nou proiect pe care îl vom lansa în curând. Nu că ar fi mare scofală, dar când totul e nou şi nu ştii de unde să începi, lucrurile pot părea enorm de greoaie.

Pentru unii lucrurile astea par apă de ploaie, dar când mă uit în urmă eu văd cât de mult am evoluat. Dacă e să fac o comparaţie între ce aş fi învăţat dacă aş fi rămas la Lugoj, alături de persoane pentru care Hi5 e cel mai tare site şi ce am învăţat de când îl cunosc pe Laurenţiu, să spunem doar că am încă un motiv pentru care-l iubesc mai mult pe bruta mică.

Îmi plac oamenii care mă provoacă să învăţ mai multe, practic mă raportez la ceea ce ei ştiu şi mă motivează să merg mai departe şi să învăţ.  În schimb urăsc persoanele care, indiferent de greşeală, îţi taie orice elan.

Mă gândeam că şi cunoştinţele noastre sunt influenţate de anturaj. Uneori ai nevoie de un sprijin.

Tu ce motiv ai să fii fericit ?