Tag Archives: online

reclame-scarboase

Cine intră pe astfel de reclame?

Citeam un articol și inevitabil mi-au atras atenția reclamele scârboase de sub articol. Abia apoi am văzut reclama cu puța mică, din dreapta articolului.

Cine dă click pe astfel de reclame? Serios, ce te-ar motiva, în afară de o curiozitate profesională, să dai vezi unde te duce dacă intri pe „Ai un penis mic?”(câh, iar o să am rezultate porcoase-n analytics la termenii căutați …).

La fel și cu reclamele cu imagini scârboase. Ce te-ar convinge să intri pe asemenea reclame? Că eu am închis pagina de îndată ce-am terminat de citit articolul, pentru mine-s grețoase pozele alea.

Dar cel mai mult m-ar interesa să știu cât e CTR-ul pentru asemenea reclame. Bine, și „influence”, că tot e la modă. 😀

reclame-scarboase

purple-flower

Audiobooks: Kiss me first de Lottie Moggach

Kiss me first” e nuvela de debut a jurnalistei Lottie Moggach și abordează 2 teme interesante pentru mine: bipolar disorder și autoizolarea în online.

Kiss me first descrie viața lui Leila, o tânără grăsuță, orfană și foarte timidă, care-și găsește locul într-o comunitate underground numită The Red Pill (probabil o încercare de a agăța The Matrix de nuvelă). E antisocială și caută validare în ceea ce privește inteligența și cunoștințele. Pune mai mult preț pe informație și cunoștințe și mai puțin pe obiecte de consum.

Empatizez și mă identific cu Leila până când descrie momentele de om neîndemânatic și isteric. Nu reușește să se adapteze la niciun loc de muncă unde ar trebui să interacționeze direct cu oameni, însă se descurcă de minune în proiecte plicticoase ce se desfășoară online. Rutina n-o plictisește, dar o sperie tot ce e nou în comunicarea directă cu oamenii.

Leila acceptă cea mai mare provocare a vieții sale de adult: să devină Tess, o tânără populară în mediul online, care însă suferă de bipolar disorder și care plănuiește să se sinucidă. Planul e ca Tess să anunțe că se mută într-o altă țară pentru un nou început, unde, însă, se va sinucide. Iar Leila îi va continua viața online, pentru familia și prietenii lui Tess.

Dacă aș fi empatizat până la capăt cu Leila, poate aș fi reușit să înțeleg de ce cineva ar accepta o asemenea provocare. Subiectul se dezvoltă în jurul Leilei, care se atașează de un vechi prieten de-al lui Tess. Ajunge să trăiască și să iubească online, fără a realiza că viața virtuală o copleșește și o înlocuiește complet pe cea reală. Leila pierde contactul cu lumea din jur și ajunge să uite să-și pună întrebări, să verifice informațiile din mai multe surse.

Nuvela vine la fix în perioada aceasta, când aproape lunar apare câte un articol ce tratează dependența omului de mediul virtual. Articole care ne îndeamnă să ne trăim viața offline. Ei bine, cartea scoate în evidență câteva motive pentru care un om se retrage în mediul online: experiențele traumatizante, suferințele cauzate de diverse evenimente cu impact personal puternic, cercuri sociale nocive în care predomină prejudecățile, nevoia constantă de validare pe care mai degrabă o găsești online decât offline etc.

„Kiss me first” nu-i o capodoperă literară, însă reușește să stârnească niște reacții și să te facă să-ți pui niște întrebări în legătură cu oamenii pe care-i cunoști doar online, fără a interacționa câtuși de puțin offline.

Dacă unul dintre prietenii pe care-i cunoști doar online, de mai mulți ani, ți-ar cere un favor, cât de dispus ai fi să-i îndeplinești dorința?

purple-flower

cana-pictata

Succesuri în onlain

Bună dimineața, dragii mei. Să aveți o săptămână frumoasă și senină, ca o zi de mai! Servim o cafea?

Răspunzi unui client, care-ți cere un serviciu urgent, în termen de 2 luni pentru că n-ai avut timp să-ți verifici inbox-ul? Îmbunează-l și postează pe contul de feisbuc o poză de pe net cu o ceașcă de cafea.

Pe site-ul de prezentare al firmei numerele de telefon nu mai sunt valabile? Pune o poză cu o pisică. Am auzit că face ravagii, crește reach-ul organic.

Formularul de contact nu funcționează, dar totuși nu ai chef să-ți lași o adresă de e-mail corectă pe site-ul de prezentare? Postează un citat motivațional! Așa sigur clienții vor reflecta la cuvintele alese și îți va crește baza de „Likes”.

Un client îți cere prețul total pentru serviciul făcut și tu uiți să-i răspunzi la e-mail? Scrie despre cât de greu e să trăiești și să faci afaceri în România. Tăguiește-l și arată-le fanilor cât de porc e cel ce ți-a cerut un detaliu atât de inutil.

Un client îți cere să te deplasezi la sediul său pentru a analiza situația și un serviciu personalizat? Trimite-i o invitație la Candy Crush. Așa sigur vă veți întâlni cel puțin o dată!

cana-pictata

În mediul online …

… se destramă prietenii din cauza politicii, se dezbat subiecte grele, se scriu sute și mii de rânduri de texte, unele argumentate, altele pur propagandistice. Și tare mi-e că rezultatele (ne) vor dezamăgi. Că omul care va vota, tot de la televizor se va informa! Sau de la biserică, pentru că „așa e cum spune părintele”!

Dilema Veche nu-i accesibilă omului de rând, mai ales că-n multe locuri nu ai de unde să cumperi un ziar. Zilele trecute s-a treierat grâul, urmează secara. Cine are vreme de citit ziarul când munca te dă afară din casă? Roșiile trebuie udate, pipearca (ardei pt cei care nu sunteți din Banat) se usucă dacă nu are apă și dimineața și seara. Cineva trebuie să dea de mâncare la porci, să adape vaca și să strângă păsările în cotețe. Mai trebuie măturată curtea și spațiul din fața casei, trebuie pregătită mâncarea pentru a doua zi și pus aluatul de pita la dospit.

Imediat vine sezonul prunelor, de îndată ce cad pe jos trebuie culese rapid pentru țuică/pălincă. Cine are vreme de „toc șouri” la televizor? Lasă, ne spune „Domnul Dan” ce trebuie să facem, că el e toată ziua cu politicienii, știe el mai bine decât noi toți cum stă treaba cu politica.

În mediul online nu simți presiunea televiziunilor și nici isteriile prezentatorilor plini de zel. În online poți citi, în liniștea camerei tale, păreri pro și contra, ai acces la informații din trecut și apoi ai vreme să-ți formezi o opinie. Paradoxal, în online timpul se scurge parcă mai încet decât la televizor. Pentru că lipsește vocea exasperantă a prezentatorului care cere să fie ascultat, cere să-i fie validate opiniile de către invitații din platou.

În online ai timp să-ți formezi o opinie. Dacă nu citești comentariile postacilor analfabeți!

Sau poate mi se pare …

Ipocrizia religiilor în web 2.0

Dacă întrebi un îndoctrinat religios dacă e împotriva celorlalte religii, îţi va spune că fiecare om are dreptul de a crede în ceea ce-i pasă. Sau îţi va predica de ce religia sa e mai „curată”, e cea adevărată etc. Ştii deja poezia! 🙂

De fapt, toţi oamenii extrem de credincioşi consideră că doar zeul în care cred ei e cel autentic şi, inevitabil, vor încerca să-şi impună ideologia. Mai nou, lupta pentru supremaţia religiilor se duce online. Pastorul meu are mai mulţi fani pe Facebook decât amărâtul tău de preot, adică religia mea e mai importantă decât a ta, credinţa mea e cea adevărată. De parcă popularitatea unei religii ar valida-o.  Citatul din religia mea a adunat mai multe like-uri decât al tău citat prost, icoana mea a avut mai multe share decât poza ta.

Pe reţelele de socializare au apărut invitaţiile la evenimente creştine. Biserica X începe slujba în 10 minute la biserica Y. Z-ulescu te-a invitat la slujba de mântuire a degetelor mici ale pastorului care-a făcut un miracol după ce-a pupat mâna unui bolnav. Deşi nu le bag în seamă, apar acei îndoctrinaţi care simt nevoia de a-mi reproşa că n-am dat curs unei invitaţii la o biserică. De parcă prin astfel de reproşuri mi-ar câştiga vreodată atenţia şi respectul. Tăcerea mea ar trebui să le spună că nu mă interesează evenimentele respective. În loc să-mi motivez absenţa, aleg să ignor oamenii şi reproşurile legate  de religie.

Dacă aleg să cred în ceva, e o chestiune care mă priveşte în mod exclusiv. Nu ai dreptul de a-mi impune în ce să cred!

Să nu uităm că şi Jim Jones a avut mii de adepţi, iar la final i-a ucis din atâta dragoste pentru supuşi. E bine să crezi în ceva, dacă asta te ajută să treci peste greutăţile din viaţă, să rămâi pe linia de plutire, să nu o iei razna, însă îţi permite să gândeşti raţional. Dar nu e acceptabil să impui cuiva în ce sau în cine să creadă! Iar cei care se lasă manipulaţi de diverşi propovăduitori sunt oameni slabi şi reprezintă veriga slabă a procesului de selecţie naturală!

StartUpDays – sesiune de pitching în Oradea

Sâmbătă, 28 august va avea loc prima sesiune de pitching în cadrul StartUp Days în Oradea.

Ce înseamnă de fapt “sesiune de pitching”?, poate vei întreba. Cristina a descris foarte bine evenimentul în doar câteva propoziţii:

Este, practic, momentul în care antreprenorii care propun proiecte trebuie să demonstreze că ideea lor e cea mai bună, că merită implementată și poate aduce rezultate reale. Așa cum sugerează și actualii sau foștii membri ai juriului, ideile prezentate trebuie pregătite cu grijă. Ne dorim idei originale, deci este necesar un research înainte de a veni cu o propunere. Cu cât e mai bine structurată ideea, cu atât va fi mai ușor de expus și, cu cât va fi mai bine înțeleasă, cu atât are mai multe șanse de reușită.

Adică, te înscrii pe sait, vii cu o idee interesantă, haioasă şi originală legată de un proiect online şi o expui participanţilor.

Ne vedem acolo, da?

Cum sa cumperi online lenjerie pentru femei

Până acum 2 ani nici nu mă gândeam că voi ajunge să cumpăr de pe internet tot felul de chestii. Până acum mi-am comandat o grămadă de cărți, vreo 2 tricouri și recent v-am întrebat pe Twitter dacă știți cumva un magazin online de unde pot cumpăra un palton.

Am primit câteva recomandări și în timp ce căutam de zor o haină groasă de iarnă, care să aibă și un preț decent, am dat și peste un magazin de lenjerie pentru femei. Ladyshop.ro se numește. Ce au în comun paltoanele și chiloțeii de dantelă? Habar n-am! Dar știu că nu m-am putut convinge să părăsesc siteul până n-am văzut toate produsele expuse. Prețurile sunt bune, ba chiar au și reduceri așa că mi-am făcut o listă cu ce aș vrea de Crăciun.

Totuși, ce trebuie să faci ca să cumperi online lenjerie pentru femei?

Intri pe LadyShop.ro, îți faci cont unde treci datele tale, cauți prin multitudinea de produse, alegi ce-ți place, adaugi produsul în coșul virtual, alegi modalitatea de plată și aștepți să te sune curierul! Piece of cake, nu?!

Pe lista mea de cadouri se regăsesc următoarele produse:

lenjerie intima cadou

p.s: biroul de presă al orădeanului mi-a comunicat ca am voie doar 2 din produsele de mai sus! Pfu, grea alegere!!

Marketing/PR fail!

E distractiv să primeşti astfel de notificări. Mai ales când ele au scopul de a promova ceva. Mă rog, teoretic pentru că practic nu m-au convins să fac ceva, în afară de screenshot-ul de mai jos.

Aşa că, dacă tot nu mi-au dat şi un link, sau măcar o opţiune de dezabonare, m-am gândit că poate vede cineva spam mailul de la YourJobs şi îmi arată, ca la copiii proşti, unde trebuie să dau click pentru a intra pe faimosul forum. Sau măcar un buton de dezabonare, pentru a nu mai primi astfel de mizerii!

Mai nou, toată lumea vrea forum, comunitate, baze de date uriaşe, vizitatori mulţi, trafic etc.!

<ironic> Presimt că pe o nişă precum e cea a job-urilor, va prinde extraordinar de bine un forum. </ironic>

Cine v-o fi consilier? Merită un şut în fund pentru pasul acesta de promovare. Ştii doar cum se spune: un şut în fund, un pas înainte. Dacă învaţă ceva!

P.S: vă rog eu mult de tot, nu mai trimiteţi astfel de texte.  A citit cineva ce scrie în email, înainte de a fi trimis utilizatorilor?

Prezentari, oameni, bloggeri @ BlogTrip

Pentru mine a fost prima astfel de conferinţă despre online la care am participat până acum. L-am mai auzit pe Vali povestind de una-alta, despre bloguri şi bani din blog, dar n-am avut ocazia să stau într-o încăpere cu atâţia oameni care, într-o oarecare măsură, fac bani din online ca bloggeri.

Nu s-au discutat lucruri noi, neştiute până acum. Toate chestiunile abordate sunt “old” şi răs-discutate.

  • Din prezentarea Cristinei (cu multe intervenţii din partea lui Bobby), am înţeles că practic un blogger care scrie pe un blog de nişă face aceeaşi treabă pe care trebuie să o facă şi un jurnalist care scrie pentru o publicaţie de nişă: documentare, contactare de posibili parteneri media, exclusivităţi.

Practic trebuie să te evidenţiezi cu ceva faţă de ceilalţi existenţi pe piaţă. Lucrurile astea se aplică foarte bine şi siteurilor de nişă. Cel mai important lucru, care diferenţiază un blogger de nişă de un jurnalist de nişă, e că primului trebuie musai să-i placă ceea ce face pentru ca nu va face bani prea repede din activitatea asta, ori un jurnalist e plătit să scrie, indiferent dacă publicaţia are succes sau ba. Hai, să nu-mi spui că n-ai văzut jurnalişti care au ales profesia asta doar pentru renume…

  • Tudor, de la Microsoft ne-a ţinut o prezentare despre bloggeri şi corporaţii, despre relaţia dintre cele 2 grupări antagonice 😀

Ce mi-a plăcut (lucru cu care sunt perfect de-acord!) a fost îndemnul de a nu folosi blogul ca o armă de răzbunare.  N-am încredere nici într-un jurnalist care scrie la comandă lucruri nasoale despre o persoană sau o instituţie, fără a avea argumente solide.

Se pare că în percepţia unora, New Media=Google! Riiightt!!

  • Laurenţiu a povestit despre hosting. Ce trebuie să ştii, cum să-ţi alegi compania de hosting etc.

Simplu, la obiect deşi mai are de lucrat la partea de coerenţă. Pentru o primă prezentare, a fost ok. Eu abia aştept să se ocupe mai mult de articole de hosting scrise “pentru blonde”. Ok, eu nu-mi fac griji de găzduire, că doar d-aia îi fac de mâncare, dar sunt destule persoane care nu fac pasul spre un domeniu propriu pentru că nu ştiu cu ce se mănâncă toată treaba asta cu hosting-ul. Nu-i aşa, Dan?

  • Alex aka Buddha, a ţinut o prezentare despre plug-in-urile necesare unui blogger.

Partea cu “Recent Comments”, “Top posts” sau “Cei mai vorbăreţi” nu-mi place. Pur şi simplu nu-mi place. De aceea nu le am activate pe blog. Eu folosesc 5 plug-in-uri, n-am nevoie de mai mult.

Ce voiam să precizez şi n-am apucat pentru că timpul ne cam presa, a fost faptul că sunt puţine tutoriale pentru “proşti” pe net, în limba română evident. Laurenţiu nu mă ajută să-mi modific blogul, nu are timp şi chef de asta. Aşa că blonda din mine îşi bagă nasul în temă şi face prostii, pe principiul “dacă şterg asta, ce se întâmplă pe pagină?!” Cred că nu sunt singura care face asta. De exemplu, n-am ştiut cum să-mi pun tag cloud. Am căutat pe google şi am dat de un blog, parcă, unde era explicat cum să-ţi pui tag cloud-ul într-un widget. E un început. Dar sunt atâtea lucruri neştiute (nu e vorba de RSS!) şi puţine locuri de unde să te informezi. Dacă îmi spui că există bloguri în engleză care explică, it’s not enough. Suntem români, ce naiba, suntem mai proşti decât alţii?!

  • Vali nu ne-a arătat nimic în PowerPoint. Dar a povestit despre bani din blog, cu cât să te vinzi (evident, e vorba de produsul intelectual 😀) şi cum să faci să atragi posibili clienţi.

Normal că cea mai mare curiozitate a fost legată de cât de mult câştigă bloggerul Vali Petcu din blog. Nu înţeleg de ce lumea e atât de curioasă de chestia asta.  Nu mai bine te preocupi de cât de mult poţi câştiga?!

Bobby Voicu suferă de logoree sau mă rog, blogoree (:P) însă are un stil anume de a întreţine atmosfera fără să plictisească.

M-au dezamăgit, într-o oarecare măsură, puţinele întrebări ce au venit din partea orădenilor participanţi. Vin oameni care au ceva de spus, oameni de la care poţi învăţa atât de multe dar tu nu pui vreo întrebare?! Cu riscul de a mă face de ruşine, mai degrabă întreb decât să plec de la eveniment cu un mare ghiveci în cap. Mă rog, aşa sunt eu.

Ieri m-am simţit ca la un curs de la facultate. Bobby, în rolul profesorului “open minded” iar noi, în rolurile studenţilor curioşi sau dezorientaţi, după caz. Nu ştiu de voi, dar eu nu pot să tac la astfel de cursuri. De aceea m-a cam surprins lipsa întrebărilor orădenilor.

Poze le voi adăuga după ce le procesez!

P.S: Dany, copilul nostru de weekend, îmi şopteşte că şi el a scris despre eveniment!

Castiga BMW-ul cu Literatura

Marius m-a rugat să vă pun la treabă şi să scrieţi un post interesant despre literatură.

Fireşte că am stat şi m-am gândit mai bine ce temă v-aş da, nu de alta dar gusturile, în materie de literatură, sunt atât de împărţite încât e cam greu să împaci pe toată lumea.

Aşa că am ajuns la concluzia să vă pun să scrieţi despre cea mai interesantă ultimă carte pe care aţi citit-o şi ce ar motiva un vizitator să o citească.

Asta înseamnă că trebuie să pui osul la treabă şi să încerci să convingi “audienţa” că acea carte care ţie ţi-a plăcut foarte mult, merită citită chiar şi de un vizitator care nu are aceleaşi gusturi în materie de literatură.

Sper că s-a înţeles ce trebuie făcut. Citeşte regulamentul înainte de a merge mai departe cu acest concurs!

Spor la scris!