Tag Archives: poze

frunzulite inghetate

Poze de iarnă cu frunze îngheţate

Şi ce dacă suntem în decembrie? În Oradea plouă! Noaptea sunt vreo 5-6 grade Celsius, ziua sunt vreo 12. Adică e cald pentru luna asta, ceea ce înseamnă că e vreme de ieşit la pozat. Dacă n-ar fi cerul atât de întunecat!

Pozele din galerie sunt de joi, 1 decembrie, când începuse să ningă prin Oradea şi prin Ungaria, unde-am şi ieşit la o “şedinţă foto” scurtă. Frig năprasnic, ceaţă, lapoviţă şi ninsoare, iar umezeala din aer mi-a dat senzaţia de brain freeze de îndată ce-am ieşit de la căldură. Sigur, nu e nimic spectaculos la pozele de mai jos, sunt doar imagini cu frunze îngheţate, oricine le poate face. Însă pentru mine reprezintă o nouă lecţie şi un nou mod de a învăţa setările unui aparat dăştept.

Sunt făcute cu un Canon 400D cu obiectiv 50mm 1.8, cu ISO am variat între 400 şi 800 (am tot schimbat în funcţie de cum cădea puţina lumină), iar white balance era setat pe shade sau cloudy (m-am jucat cu ambele, să văd diferenţa). Era o ceaţă de nu vedeai la 100 de metri în faţă. La alte setări nu mă bag momentan, cel puţin nu până nu-mi sunt clare cele de bază.

Pozele nu-s prelucrate în Photoshop, le-am dat prin XNConvert şi am setat auto balance şi auto contrast. Că mai multe nu ştiu să fac, iar progrămelul ăsta e gratuit. 🙂 Pentru că nici mie nu mi-ar conveni dacă cineva mi-ar folosi munca fără să-mi ceară acordul, nici eu nu folosesc programe pentru care nu am licenţă. Asta înseamnă că nici nu le pot prelucra, dar având în vedere că nu-s fotograf de meserie şi nu trăiesc din asta, nu mă deranjează faptul că nu-s cele mai reuşite imagini.

Sunt deschisă la sugestii despre cum mai pot seta aparatul în funcţie de lumină şi obiectul imaginii. Dar băbeşte, că nu-s geniu!

Pozele făcute la beţie

Ia aminte: niciodată, dar absolut niciodată să nu laşi aparatul foto cu baterii aproape încărcate şi cardul pe jumătate gol la îndemâna unor bărbaţi beţi! Niciodată! 

În caz contrar, când vei descărca şi procesa pozele vei găsi zeci, uneori sute de imagini precum sunt cele de mai jos. Partea amuzantă e că aşa poţi observa cum vede lumea omul beat.

Bărbaţii care-au pus mâna pe aparatul meu foto, Canonul 400D, s-au apucat să pozeze fire de iarbă (evident, neclare), acoperişuri, furtunul din apă, salcii şi multe alte lucruri neesenţiale. Nici măcar vreun fund de femeie frumoasă, o ţâţă, ceva! Erau prea beţi, bag de samă! În schimb s-au maimuţărit în faţa camerei, de crapă invidia-n piţipoance… Dar pozele alea nu vi le arăt, că n-au farmec pentru cei care nu ştiţi glumele grupului.

Pentru cele clare şi frumoase, intră în postul despre Balta Moţului, Hidişel.

cat de repede creste graul

Cât de repede creşte iarba pisicii?

De fapt, cred că e grâu, dar e vândut sub denumirea de iarba pisicii. O pungă cu astfel de seminţe costă undeva la 4 lei, iar Ţiţic moflăie pe firele verzi vreo 2-3 luni. Că tot ud seminţele, iar grâul sau iarba aia rămâne verde.
Ieri dimineaţă am făcut poze la florile din balcon. Şi dacă punga cu iarba pisicii era prin preajmă, „am tras-o în poză”. Astă seară, în timp ce aşteptam să se frigă cotletul de porc, iarăşi am pozat florile. Şi-am fost uimită să constat cât de repede a crescut iarba pisicii.
Pentru credibilitate, am trecut data din exif-ul imaginii. Wow! În doar 2 zile a crescut cu vreo 5 cm!

cat de repede creste graul

Păcală şi Tândală @Târgul Meşterilor Populari

De fapt, sunt Păcală şi Tândală alături de nevestele lor. Guralive, rele şi foarte enervante, aşa par să fie doamnele Păcală şi Tândală. Dar noi ştim mai bine că în spatele aparenţelor se ascund suflete nobile, oameni buni şi iertători. Aşa cum în spatele oricărui zâmbet se ascunde un om rău şi prefăcut.

În copilărie am citit Aventurile lui Păcală de zeci de ori, însă niciodată n-am reuşit să-mi formez o imagine a năzdrăvanului. Niciodată nu mi-am imaginat faţa lui, cutele şi ridurile, părul sau înălţimea. Era un om oarecare, un tânăr care mereu găsea o soluţie isteaţă de a ieşi din încurcături. Ar putea foarte bine să fie un model în viaţă.

Cu siguranţă că ar fi un model mai bun decât cele promovate atât de intens de mass media din lume, că nu doar românii se prostituează.

pacala si tandala

Şi bonus: câteva imagini cu alte statuete absolut fascinante.

Continue reading

Clădiri frumoase din Oradea II

Al doilea post din seria posturilor dedicate clădirilor frumoase din Oradea :). Clădirea din imaginile de mai jos se află „pe corso”, adică pe pietonala din Oradea. Nu ştiu ce clădire, cu siguranţă are un istoric savuros pe care aş vrea să-l aflu. Mai ales că nefiind orădeancă, îmi place să descopăr frumuseţile arhitecturale ale citadelei care m-a adoptat.

Dacă ştii mai multe informaţii despre clădirea din imagini, te rog să le împarţi cu noi 🙂

cladiri frumoase din oradea

Nori de iunie @ Oradea

Vremea din ultimele zile din Oradea a fost tare ciudată. Dimineaţa părea mohorâtă, rece şi umedă, la amiază vremea se transforma într-o zână frumoasă, soarele strălucea de-mi venea să-l închid în debara să nu mai bată pe monitor. A fost foarte cald, mon cher, extrem de cald. Săptămâna asta a debutat cu o furtună de toată frumuseţea. Şi groaza!
Cerul s-a făcut dintr-o dată negru, în câteva minute biroul s-a întunecat, lumea s-a panicat şi într-un final s-a calmat aşteptând … sfârşitul lumii! Agitaţie pe străzi, oamenii alergau să se adăpostească de groaznica furtună, maşinile nu făceau faţă ploii şi şoferii abia vedeau la câţiva metri în faţă. Iar noi… ei bine, noi priveam furtuna pe fereastră!

Chiar, oare cum ar fi să priveşti moartea în ochi? Să priveşti sfârşitul lumii de la fereastră, văzându-l cum se apropie ca o panteră pregătită să-şi înhaţe prada?!

Câteva poze cu norii furioşi din Oradea din ultimele 2 săptămâni:

Continue reading

Strazi din Oradea

Îţi povestisem de străzile orădene unde natura îşi urmează cursul. Străzi unde castanii se întâlnesc la mijlocul şoselei şi complotează să ţină umbră asfaltului, de parcă le-ar fi frică să nu se topească sub greutatea maşinilor.

Mai jos poţi vedea o stradă orădeană de modă veche, cum o numesc eu! Casele sunt vechi, în unele locuri ferestrele abia se ivesc de iedera care pare-se că vrea să cucerească orice urmă ce zid, în timp ce alte case arată tot mai „tinere”. Vara e răcoare şi umbră, toamna faci slalom printre ghinde, castane şi grămezi de frunze moarte iar iarna … ei bine, iarna ne amuzăm de scheletele pomilor înzăpeziţi.

strada din oradea

Turnuri si turnulete din Oradea (1)

Oradea e un oraş plin cu biserici. Unele mai înalte şi mai măreţe decât altele. Şi încă mai sunt o mulţime care încă sunt în construcţie.

Aşa că voi încerca să vă arăt câteva turnuri şi turnuleţe din Oradea, în ideea că oricum aşa ajungem mai repede la Doamne-Doamne, nu? 😛

Imaginea de mai jos am făcut-o duminică, după Schimb de Cărţi. A fost frumos, păcat de cei care n-aţi ajuns. Am întâlnit lume nouă din Oradea, lume strămutată prin Cluj şi Timişoara, oameni dornici să socializeze la un ceai răcoritor. N-am apucat să discutăm despre bisericile de acolo dar poate data viitoare …

Cele 3 turnuleţe (al treilea e micuţ, în partea dreaptă, se vede dacă eşti atent) se pot vedea de pe o străduţă ce dă în str. Primăriei, lângă Queens. Nu cunosc străzile orădene, aşa că nu ştiu cum se numeşte. Dar promit să mă informez.

bisericute din oradea

Oradea, 8 mai 2010

Nu a fost cea mai calduroasa zi de Mai dar a compensat cu niste nori magnifici. Si daca tot am vazut cerul involburat, am pozat si pomii care adauga o pata de culoare pe multe strazi oradene. Ce n-as da sa ma trezesc intr-o astfel de casa evreiasca, sorbindu-mi cafeaua admirand gradina plina cu verdeata, adulmecand mirosul pamantului umed din zori de zi, in timp ce pe terasa isi fac de lucru cei 2 caini si cele 3 pisici. Poate intr-o zi …

Evreii au facut o multime de case rezistente si foarte practice. Oare de ce nu se mai fac astfel de locuinte care au peretii grosi de aproape un metru, care rezista cutremurelor si intemperiilor? De ce sunt mai bune “cutiile de carton” de astazi?