Tag Archives: proiect despre avort

Despre proiectele anti-avort și liberul arbitru

Recent am citit pe The Guardian despre creștinii din Anglia care au sabotat clinicile pro-avort, afișând pancarte cu mesaje care condamnă atât această practică, cât și pe cele care trec printr-o experiență atât de traumatizantă. Filmau femeile care intrau și ieșeau din clinici, arătându-le cu degetul. Nu vreau să judec creștinii care au ales să acționeze în acest mod, ci vreau să ridic o întrebare:

De ce considerați că aveți dreptul să luați decizii în familiile altora?

Întreb asta pentru observ că atâția străini consideră că au dreptul de a decide în locul soților când și cum să-și construiască o familie.

Și ajung la subiectul proiectului românesc de a impune o consiliere femeii care decide să facă avort. Consilierea asta nu se face oriunde, ci doar în cabinete avizate de Ministerul Sănătății. Nu avem suficiente cabinete de planning familial, hei, nici măcar cabinete de consiliere psihologică în școli nu avem, dar vor exista cabinete de consiliere împotriva avortului. În cadrul acestei întâlniri de consiliere, psihologul ar trebui să-i explice damei însărcinată că nu-i musai să renunțe la sarcină. Că există și alte opțiuni. Sunt total de acord cu asta, există și alte opțiuni. Dar cum să obligi o tânără, care-a trecut printr-un viol, să păstreze sarcina rezultată dintr-o asemenea experiență traumatizantă? 

Consider că avortul nu-i o măsură de contracepție. E o alternativă nefericită într-un caz nefericit. Și e strict decizia fiecărei persoane.  Orice femeie are dreptul de a decide dacă poate duce sarcina la bun sfârșit, dacă-și poate asuma responsabilitatea creșterii unui copil. Mai degrabă consider că acele ședințe de consiliere ar trebui să pună mai mult accent pe cum să eviți o sarcină nedorită decât pe „uite, e și el un suflețel, îți va plăti pensia într-o zi”.

Dacă am încuraja utilizarea metodelor contraceptive, cu siguranță cifrele despre avorturi ar arăta altfel în dreptul României.

Educație sexuală în școli

În 15 ani de școală nu țin minte să fi avut vreun curs de educație sexuală. În afară de programele derulate de Procter&Gamble despre utilizarea absorbantelor și rolul igienei intime, nu țin minte să fi avut vreun curs despre metodele și produsele de contracepție. Dar am studiat religia până în clasa a 12-a, materie la care eram obligați că cumpărăm cărți de religie pentru nota 10.

Cam nefericit sistemul nostru de învățământ.

Americanii și contraceptivele

În Statele Unite a fost un scandal interesant despre includerea metodelor contraceptive în planul de asigurare medicală. Nu știu cât costă o folie de anticoncepționale în SUA, dar știu cât costă în România. Și nu-i o sumă mare, dimpotrivă. Sigur că ar fi de preferat ca și metodele de contracepție să fie acoperite de asigurările medicale, dar asta e o altă discuție. Am zâmbit amar la atitudinea egoistă sugerată de unii politicieni americanii, conform căreia statul plătește ca femeile să facă sex cât vor și unde vor! Vezi cazul Rush Limbaugh.

De parcă bărbatul, partenerul de viață, nu s-ar bucura de efectele actului sexual protejat cu pilule contraceptive asigurate de angajator.

Tot tărăboiul cu „noi plătim ca femeile să facă sex” e aberant până la Dumniezo și-napoi! Într-o societate echilibrată, astfel de atitudini n-ar fi ajuns la asemenea proporții.