Am promis că voi scrie despre localurile din Lugoj, cele în care am avut ocazia să cinăm.

Domacris Parc – de evitat!

Primul local unde ne-am aciuiat pentru a ne răcori la un pahar de ceva licoare, a fost Domacris Parc (lângă Parcul Copiilor), o pizzerie mică şi cam murdară. Din fericire la Domacris Parc locurile de nefumători sunt bine delimitate de locurile pentru fumători, unde pui că arată mai bine (canapele din piele, mese curate).

Toaleta e într-o stare jalnică, gresia şi faianţa colorată nu reuşesc să ascundă rugina toaletei şi a robinetelor. Ca să nu mai spun că dispozitivul ăla pentru săpun lipsea cu desăvârşire.

Berea e ieftină (Silva la 2 lei, Ursus Negru la 3 lei), pizza de 350 gr. e 12 lei, cea mai mare pizza fiind de 450 gr. Făcând o comparaţie cu pizzeriile din Oradea, e mai scumpă pizza din Lugoj. La Bridge, pizza Quattro Stagioni la 750 gr. e 14 lei. Mă rog, detalii neinteresante!

Domniţa ce ne-a servit (nu cred că avea mai mult de 19 ani) a fost simpatică, puţin cu capul în nori dar simpatică şi amabilă. Asta a mai salvat aparenţele şi impresia pe care ne-a lăsat-o localul.

Ah, o altă observaţie: atunci când comanzi pizza trebuie să ceri şi ceva sos sau ketchup care se plătesc separat. Nu e ca în Oradea, unde ţi se pune la dispoziţie ketchup dulce, picant, oregano şi ardei iute, toate fiind incluse din partea casei, cum s-ar zice. Oricum sosul de usturoi e bun, aşa am prins gustul pizzei, acum vreo 8 ani.

Înainte la Domacris Parc se servea cea mai bună pizza din Lugoj. Pesemne timpul şi-a spus cuvântul şi lucrurile se schimbă.

Pentru o pizza la 2 farfurii, 2 Ursus negru, un Pepsi şi o clătită la cuptor am plătit cam 30 de lei. Accesibil.

Regalo – pizza pe vatră

A doua zi ne-am strâns la Regalo, un local situat în centrul oraşului. Frumos decorat, curat şi elegant. Aşa pot descrie restaurantul în doar câteva cuvinte. Domniţa ce ne-a servit a fost amabilă, nu s-a strâmbat când am rugat-o să ne aducă lămâie la bere, ba chiar a fost promptă.

Pizza a fost delicioasă, făcută pe vatră. Fălcuţa s-a plâns că e cam subţire aluatul dar aşa e şi la Bridge în Oradea. Şi aici trebuie să plăteşti extra pentru sos iar cea mai mare pizza e de 450 gr. Din câte ştiam, lugojenii nu papă ca puii de găină …

Per total am fost încântaţi de Pizzeria Regalo. Local central, preţuri accesibile, servire mai bună decât în unele localuri orădene.

După Regalo ne-am îndreptat spre un pub despre care am auzit poveşti, că e unic în oraş, că au muzică bună, că e fain amenajat etc.

Rock baby, rock!

E vorba de Zodiac, situat vis-a-vis de răposatul supermarket Artima, devenit peste noapte Carrefour. Pub-ul e chiar interesant, construit la subsol, totul e din cărămidă în interior, decorat cu tot felul de tablouri cu zodii, semnificaţii astrologice etc.

Arată foarte bine însă cel mai mult mi-a plăcut muzica. În cele 3 ore cât am tras de o cafea şi un pahar de bere am auzit Vama Veche, The Doors, Louis Amstrong, Frank Sinatra, Guns’n’Roses, Metallica şi multe alte formaţii de genul ăsta. Ce nu mi-a plăcut a fost partea cu muzica prea tare când lumea începea să vină.

Apropo, cafeaua lungă cu lapte din Zodiac e foarte bună.

Faţă de acum 4 ani, când ieşeam şi eu cu prietenele prin localuri lugojene, multe s-au mai schimbat. Şi din câte am observat, ăsta e doar începutul. Presimt că anul viitor Lugojul va fi asaltat de fast-food-uri chinezeşti.