America la un an dupa uraganul Ike

Odată cu venirea toamnei, au început televiziunile să difuzeze ştiri despre ploile de sezon. Prăpădul ce se năpusteşte asupra unui sat e mană cerească pentru jurnalişti. Negreşit, astfel de catastrofe naturale reprezintă un subiect prea bun pentru a fi ratat pentru orice ziarist, fie el român sau american.

Uraganul Ike ÅŸi americanii

Statele Unite ale Americii e o ţară cotropită de uragane şi tornade, în fiecare an. În momentul în care s-a anunţat formarea lui Ike, toată mass media vuia de ştiri despre periculosul uragan. Unii s-au protejat cât au putut, alţii mai puţin. Cert e că Ike, cel mai costisitor dezastru natural, a devastat o bună parte din Texas, ucigând 72 de americani.

Pagubele s-au ridicat la peste 29 de miliarde de dolari, sumă deloc de neglijat, chiar şi pentru economia Statelor Unite.

Dar ce au făcut sărmanii oameni afectaţi de tornadă? Au plecat capul? S-au sinucis în grup de frica altor uragane? S-au mutat în alte oraşe? Posibil.

Investitorii n-au aşteptat cu mâna în sân şi nici nu şi-au plâns prea mult de milă. Mai mult de 75% din afacerile din zonă s-au redeschis, s-au creeat noi locuri de muncă, aproape toate zonele afectate de uragan au fost curăţate, reparate şi date în folosinţă iar oamenii au revenit la casele lor, chiar dacă au fost scuturate bine de tot de Ike.

Åžtii cumva dacă există vreun fotoreportaj asemănător celui din Texas, dar cu imagini din satele inundate din România? Un before and after, ceva? Sunt curioasă cum arată multe din localităţile “luate de ape”.

ike+before+after 12 sept. 2008 ÅŸi 16 aug. 2009.

foto: AP photo/The Houston Chronicle, Smiley N. Pool

ike+strada+08Stradă, după uraganul Ike. foto: AP Photo/Houston Chronicle, Johnny Hanson

ike+strada09
După uragan, un an mai târziu, aceeaşi stradă.

ike+082008

ike+092009
foto: AP Photo/Houston Chronicle, Smiley N. Pool

mai multe imagini poţi vedea în ediţia online a The Boston.

4 thoughts on “America la un an dupa uraganul Ike

  • si dupaia ii facem pe americani cei mai prosti.. dar daca eram si noi in aceeasi situatie? ne mai scoteam dupa 1 an? asta e intrebarea care trebuie sa ne-o punem..

  • Problema e ca ne-am facut-o cu mana noastra. Deobicei asa se intampla daca ne juca cu mama natura. Ignoram semnele insa nu stiu pana cand. Sper doar ca nu va fi prea tarziu. Americanii au aratat nu odata ca sunt instare sa se mobilizeze cand sunt pusi in fatza unei cauze comune. Sunt convins ca noi, romanii nu suntem instare de asa ceva. Noi dezbatem subiectul in tot felul de show-uri, prin tot felul de televiziuni cu sedii in garsoniere pana cand intr-o buna zi ne trezim ca transmitem in direc sfarsitul umanitatii.

  • Taranu’ n-are timp de asa ceva. El trebuie sa-si bea vodca in timp ce soldatii ii curata casa, sapa santu, repara tot. Si tot de pe scaunul birtului, taranu injura guvernu.
    Si tot din cauza asta, la noi nu-i valabila cifra de 75% din firme. Eventual 0.1% – birtul satului.

  • eu sunt unul dintre cei ce urmaresc fenomenele gen (uragan sau typhoon sau ciclon, depinde din ce zona a lumii este)de vreo 5 ani mai exact din 2004 ca pe un hobby si credeti-ma ca sunt mult mai pregatiti decat cei din tarile care nu au oceane in jurul lor. nu e numai la noi asa ceva . nu te poti astepta sa iti cada 100 l pe mp. asta e una la mana . cealalta e ca pib americi e de ordinul miilor de miliarde iar al nostru de 120 de miliarde de $. si in ultimul caz . oameni de rand din america pun mana , ai nostri rad unu de altul si isi ineaca amarul la carciuma . pe daca tu nu pui mana de ce intinzi mana! tara frumoasa pacat ca e locuita

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.