Autismul nu dispare la 18 ani!

Ştiai că o persoană diagnosticată cu autism nu mai primeşte vreun ajutor din partea statului după vârsta de 18 ani?
Ştii că o persoană cu autism nu poate fi vreodată complet independentă?
Mai ştii că fiecare firmă privată ce are mai mult de 50 de angajaţi trebuie să ofere loc de muncă pentru 4% oameni cu dizabilităţi?
Intră pe siteul fundaţiei Pentru voi pentru a afla mai multe informaţii.

Autism is a disorder of neural development that is characterized by impaired social interaction and communication, and by restricted and repetitive behavior. These signs all begin before a child is three years old.[1] Autism involves many parts of the brain; how this occurs is not well understood.[2] The two other autism spectrum disorders (ASD) are Asperger syndrome, which lacks delays in cognitive development and language, and PDD-NOS, diagnosed when full criteria for the other two disorders are not met.[3] Wikipedia

Persoanele care sunt afectate de un asemenea necaz se integrează greu în societatea de azi şi sunt puţin sau chiar deloc sprijinite de autorităţi. Adulţilor trebuie să le fie foarte greu.

Sunt câteva lucruri pe care nu le suport. Unul dintre ele e nepăsarea societăţii faţă de tinerii afectaţi de autism. Din păcate, nu doar România are o problemă ci şi Marea Britanie sau Statele Unite (unde afecţiunea a devenit o chestiune de importanţă federală).

Prefer să susţin o fundaţie care se ocupă cu integrarea şi ajutorarea unor persoane ce vor să muncească în ciuda disabilităţilor, decât să susţin un ONG care încearcă să mă convingă că de fapt noi suntem vinovaţi de viaţa grea a ţiganilor din România. Sunt de admirat oamenii cu autism care nu se dau batuţi, care vor să trăiască o viaţă normală, integraţi în societatea modernă.



1 thought on “Autismul nu dispare la 18 ani!

  1. lore

    Stiai ca dupa 18 ani, un copil institutionalizat este dat afara din casa de copii (centru de plasament, mai nou) si ca de obicei, daca e fata, va ajunge la Centrul Maternal cu un copil in brate?
    Da, copiii institutionalizati sunt incurajati sa lucreze, statul “ii ajuta” trimitandu-i la Cora, la Mec, la magazine de-astea mari care de obicei au niste salarii mizere.
    Dandu-o afara la 18 ani (daca nu mai urmeaza alta forma de scolarizare la zi si la stat), femeia aia nu are alta solutie decat sa se arunce in bratele primului care-i promite ca o ajuta. Si o ajuta o data, inca o data, apoi o trimite de unde a venit.
    Acuma, spune-mi tu ce salariu poate primi o femeie cu un copil pentru a-i permite sa-si dea copilul la cresa/ gradinita de stat, sa stea cu chirie (pentru ca locuintele sociale nu mai sunt suficiente de zeci de ani), sa-i dea sa manance, sa-l imbrace, sa manance si ea si sa se imbrace pentru a se duce si saptamana viitoare la lucru, in speranta ca va intalni un tanar altruist care le va lua sa le ocroteasca si sa-si faca impreuna un viitor minunat.
    Jur, e caz real! Statul nu te ajuta cu nimic dupa 18 ani, desi pana la varsta aia ai fost absolut dependent de sistem!!!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.