Am şi uitat de când n-am mai scris de filme bune pe care vă recomand să le vedeţi.

Dar, pentru că sunt singură acasă şi-mi fac de cap, am avut timp berechet să vizionez câteva pelicule despre care am citit că ar fi bune.

Revolutionary Road – un film cu îndrăgostiţii din Titanic: Kate Winslet şi Leonardo di Caprio. Tot mai mult îmi place de Leo. Nu mai e actorul acela prostuţ şi drăgălaş. Îşi alege roluri din ce în ce mai mature şi mai solicitante.

Kate Winslet si Leonardo di Caprio in Revolutionary Road

Revolutionary Road e strada pe care se mută cei doi tineri însurăţei, ea fiind însărcinată cu primul copil al cuplului. Totul părea să fie în ordine: aveau o căsnicie fericită, un copil pe drum, o casă mare şi întreţinută iar el avea un job din care puteau trăi liniştiţi.

După al doilea copil, după alţi ani în care vieţile lor s-au scurs într-un ritm monoton, ea, April, se panichează când realizează că viaţa trece pe lângă ei. Şi el, Frank, ştie asta dar totuşi lucrurile s-au aşezat cumva, adică e mulţumit de rutina şi liniştea oferită de viaţa plicticoasă.

E un film complex, foarte interesant de urmărit cum se schimbă situaţia celor 2. Cum înşeală atât de uşor, cum se lasă seduşi de ideea de o viaţă plină de aventuri, în vremuri în care femeia era casnică, mereu aranjată şi dichisită pentru bărbat, iar el, omul casei, muncea de dimineaţa până seara pentru a-şi întreţine familia.

Acţiunea filmului se desfăşoară în anii ’50 (chiar ’55, din câte am văzut pe calendar!) şi prezintă drama “femeii bibelou”. Femeia care nu avea nici o pasiune, nici o prietenă sinceră, nici o viaţă în afara pereţilor casei. Era persoana care trebuie să păstreze aparenţele: să fie o doamnă în societate, o mamă desăvârşită, o tipă cochetă şi aranjată, înţelegătoare şi mereu calmă.

April e femeia care nu are nevoie de o familie pentru a se simţi împlinită. Are nevoie să simtă că trăieşte viaţa în alt mod, că va cunoaşte oameni şi va încerca să fie un model pentru ceilalţi.

În zilele noastre, e un pic ciudat să vezi o femeie casnică ale cărei singure griji sunt curăţenia şi pregătirea cinei.

Finalul e … dramatic! 🙁

Mi-a plăcut o replică de-a lui April: “Dacă avem copii înseamnă că nu mai suntem oameni? Că nu mai avem dreptul de a ne trăi viaţa?“. Am reprodus din memorie, subtitrarea era în norvegiană sau daneză…

He’s just not that into you – cu Jennifer Aniston, Ben Affleck, Scarlett Johansson, Ginnifer Goodwin, Justin Long, Jennifer Connelly, Drew Barrymore şi alţii.

Practic e un film despre cât de greu poate fi să găseşti un bărbat sincer şi o femeie îndeajuns de deşteaptă încât să nu creadă vorbele unui mincinos.

Gigi (Ginnifer) îşi caută un partener. O prietenă îi pune la cale o întâlnire cu un agent imobiliar. După întâlnire tipul îi spune că s-a simţit bine, că i-a părut bine de cunoştinţă etc. Ea îşi face speranţe că tipul e chiar atras de ea şi că o va suna. Dar fireşte că nu o sună pentru că nu e interesat de Gigi!

Mi s-a părut un pic aiurea filmul pentru că de obicei femeile au un al şaselea simţ când vine de bărbaţi şi simt când cineva e atras de persoana-i sau ba!

Dacă se poartă urât cu tine, înseamnă că trebuie să-ţi pui nişte semne de întrebare şi să pleci naibii de acolo!

Mă rog, poate nu toate femeile au o intuiţie atât de dezvoltată!