Cat esti de sincer?

De ceva vreme încoace mă tot frământă întrebarea asta: Cât ești de sincer?

floare rosieSpun asta pentru că, în lumea oamenilor mari, sinceritatea e mai degrabă un defect, un act de iresponsabilitate, „un atentat la viața civilizată”. Exagerez putin, desigur.

Recunosc spășită că am prostul obicei de a spune tot ce-mi trece prin cap. Dacă nu-mi place de o persoană, voi lăsa acest lucru să se vadă. Dacă nu-mi place ce am făcut, întotdeauna voi spune asta și voi încerca să schimb cumva. De altfel, lucrul ăsta se poate observa și pe blog. Deși sunt afirmații pe care nu le-aș mai face…

Ei bine, sinceritatea asta totală e chiar aiurea, mai ales când ești într-un grup de oameni. Nu-i poți spune lui X că se comportă precum un copil răzgâiat pentru că, nu-i așa?!, o lady nu critică vreodată. Plus ca sunt situații în care trebuie să ții pentru tine anumite observații.

N-ai voie să-i spui lui Y că a greșit pentru că oricum toți greșim. Iar tu de vei greși, Y aflând de acest lucru, nu va ezita să anunțe acest lucru cu surle și trâmbițe. Dar tu nu ai voie să fi la fel de sincer pentru că … nu e etic!

Autocenzura asta nu e un fel de ipocrizie impusa? Deși, dacă toată lumea ar fi sinceră, cred că multe războaie nu s-ar fi sfârșit nici până astăzi. Și asta pentru că, pe de-o parte, ne e foarte greu să acceptăm și alte opinii, iar pe de altă parte, sinceritatea asta e foarte subiectivă.

Într-o oarecare ordine de idei, admir persoanele care reușesc să-și modereze gândurile. E și asta o artă. Sau poate un semn al maturității. Poate când voi crește mare, voi reuși să-mi stăpânesc mai bine gândurile și ideile …

2 thoughts on “Cat esti de sincer?

  1. terroare

    Eu is genul de om, care este foarte sincer si nu se ascunde dupa deget.

    Daca nu-mi place comportamentul cuiva ii zic pe fata: “ba, esti cam gay”, sau “te comporti ca o femeie, fi barbat ce mama dracului !” sau daca cineva se imbraca ca un metrosexual ii zic pe fata “te imbraci ca un metrosexual”.

    Nu tot timpul am asa comentarii homo sau metrofobice, dar is amici sau prieteni mei si incerc sa-i ajut, prin comentarii sincere, intr-o oarecare masura le sunt ca si o oglinda 😀

    Lumea s-a obisnuit cu sinceritatea mea si stiu ca niciodata nu ma ascund dupa deget si am simtul responsabilitatii.

    Reply
  2. Raka

    Eu m-am invatat sa fiu sincer in limitele maxim disponibile. Adica nu fac rabat de la bun simt si auto-moderare, dar cand lucrurile depasesc “masa critica” ma simt obligat sa le punctez.

    N-as putea sa nu spun direct si in fata lucrurile care ma deranjeaza la cneva. In primul rand pentru ca n-ar fi cinstit fata de persoana respectiva, apoi fata de mine. Daca-i vorba de un comportament neadecvat sau deplasat, prin tacere e ca i cum ai incuraja omu’ in mod tacit sa continue in greseala lui.

    Mie mi se pare de bun simt sa spun ceea ce e de spus, cel tarziu pana cand nu mai poate fi evitat. Consider ca mi-o datorez din respect si mie si celuilalt.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.