Vine decembrie, adică luna când ne aducem aminte de revoluÅ£ia din 1989. Televiziunile vor difuza o mulÅ£ime de reportaje ÅŸi de talk show-uri cu diverse personalități publice. Politicienii vor face promisiuni după promisiuni că vinovaÅ£ii vor plăti pentru crimele din decembrie ’89 ÅŸi vor scoate la înaintare un Å£ap ispăşitor, aÅŸa cum se întâmplă aproape în fiecare an. Acel Å£ap ispăşitor va dispărea de pe micile ecrane după câteva săptămâni ÅŸi uite cum se face jurnalism de clasă în România.
Iar politica? Cine poate garanta că după evenimentele din 1989 ÅŸi după perioada de tranziÅ£ie (numai de tranziÅ£ie se vorbea în anii ’90), România a ajuns la democraÅ£ie?
Ce democraţie e asta unde o lege care previne înmulţirea câinilor maidanezi e blocată de câţiva ani în Parlament? Ce democraţie e aia unde deputaţii şi senatorii dorm în plen, iar legile importante sunt votate cu 20 de oameni? E democraţie doar pentru câini, căţeii sunt prea mici şi preocupaţi de manele şi schimb de mame pentru a observa pseudo-democraţia.
Nu ştiu câţi dintre voi (mai) aveţi acasă magnetofoane și benzile cu muzică veche românească. Am crescut ascultând la magnetofon Valeriu Sterian şi Pheonix, Lepa Brena şi Lambada.
ÃŽn amintirea vremurilor de demult, îţi propun Imnul Golanilor. Pentru că e de sezon…
Bună, am simțul umorului, sunt bărbos și am 7 pisici! Nu, neapărat, în această ordine!
De fapt, opt! Coduță, un uriaș de marmeladă, vine la masă, în fiecare zi!
Când întârzie, sunt îngrijorat!