Cât de rău e să fii femeie sensibilă?

E groaznic! De mică mi-a fost rău în orice mașină în mișcare. Iarna e puțin altfel, însă vara e cumplit. Nu pot urca în nicio mașină unde există brăduleți  sau odorizante auto care au mirosuri puternice. Senzația de greață apare aproape instant și, în maximum 10 minute, apare și nevoia urgentă de a hrăni niște rațe.

În copilărie maică-mii îi era atât de groază de drumul de la Lugoj la sat, cu microbuzul, încât de cele mai multe ori lua extra măsuri de precauție: cu 2 zile înainte de voiaj nu aveam voie să mâncăm ouă, lapte și nimic gras. Întotdeauna ne îmbrăca în haine frumoase și curate, dar care nu se pătează ușor. Evident că nu lipseau pungile. Cu cât mai multe, cu atât mai bine.

Anul trecut, când am fost în Redescoperă România, în fiecare dimineață luam minimum 2 pastile împotriva răului de mașină (merci, Diana!). Fără acele pastile nu cred că aș fi ajuns vreodată pe Transalpina sau pe Transfăgărășan.

Azi, venind de la Timișoara la Oradea, pe un drum drept, mi s-a făcut rău în mașină. Atât de rău încât nu puteam scoate vreun sunet de teamă să nu-mi fie și mai rău. Aiurea, știu!

Partea proastă e că senzația de rău persistă și după ce-am ajuns acasă în așa fel încât nu pot să mă concentrez la nimic decât la cum să scap de greață.

Recomandări?

13 thoughts on “Cât de rău e să fii femeie sensibilă?

  1. RBoy

    Știu că există ceva pastilă pentru așa ceva. Îl bei cu o jumătate de oră înainte de “îmbarcare” și ești o.k. Cred că e Metoclopramida, dar caută să vezi.

    Reply
    1. lilisor Post author

      E emetostop, l-am folosit frecvent. Dar nu mereu îl am la îndemână. Oricum e aiurea să mi se facă frecvent rău de mașină. Culmea, nu întotdeauna. Mai mari sunt șansele să mi se facă rău atunci când e cald afară.

  2. Anca Suiugan

    Dacă știi ca ți rău pe mașină, nu sta niciodată în spatele mașini ci tot timpul în fata, la fel era mama și sora la fiecare drum ne înarmam cu pungi și pastile era o experiență groaznica. Mama de când e șoferiță nu mai ii e rău pe mașină care o conduce iar sora când stătea în fata în dreapta nu mai avea probleme fără a mai lua pastile.

    Reply
  3. ari

    Cel mai bun medicament e sa conduci tu :)… la noi functioneaza Emetostop, dar prefer picaturile Metoclopramid ca-s mai usor de luat cu un suc si singurele care mi-a recomandat medicul sa-i dau fetitei mele de 5 ani :). Fara picaturile astea varsa de 3 ori pana la Hunedoara la parinti :)))

    Reply
  4. puttycat

    Când eram foarte mică (atât de mică de nici nu mai ţin minte, dar mi-au povestit ai mei), aveam şi eu rău de maşină. Aparent, la fiecare drum cu maşina, indiferent de distanţă sau anotimp, eu trebuia să mă manifest.

    Acum mă mai apucă doar când încerc să citesc ceva în mişcare, la drumuri lungi cu autocarul sau pe serpentine. Mi se învârte capul şi mă ia greaţa, dar cam atât. Oricum, şi asta mă frustrează, so I feel you, sister!

    Reply
  5. Andrei

    Și ce frustrant e pentru șofer când dă peste niște curbe faine de munte și aude: mai încet, mai încet :))

    Reply
    1. lilisor Post author

      Pe Transfăgărășan și pe Transalpina n-am avut vreo problemă, am luat câte 2 pastile de emetostop de fiecare dată și bine-a fost! Dimpotrivă, chiar am adormit la un moment dat așa că șoferul a accelerat cât a dorit! 🙂

  6. Maria

    Te inteleg perfect. Si eu am ceea ce se numeste rau de miscare (la mine e chiar si mai pronuntat – mi-e rau inclusiv in tren sau in autobuz daca se franeaza brusc). Am descoperit ca este vorba de o problema a urechii interne. La emetostop / emetiral / metrocropramid sunt deja imuna (depasesc fara stres doza maxim recomandata si tot nu au efect). Singurul remediu care functioneaza e mercalm (l-am cumparat in Franta si il pastrez pentru situatii cu adevarat grele).

    Reply
    1. lilisor Post author

      Hmm, sper să nu ajung și eu imună la emetostop. Că numai când îmi amintesc de senzația de greață, îmi e groază să urc în vreo mașină la drum lung.

  7. Pingback: Noaptea, când răsar umbrele | Lilisor.net

  8. Pingback: Iarnă la Cavnic 2013 | Lilişor.net

  9. Pingback: Al doilea aven: Avenul Acoperit | Lilisor's blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.