Frica orădeanului de gazul metan

– Ioi, s-a terminat butelia È™i lui LaurenÈ›iu îi  e lene să coboare s-o schimbe. Și io poftesc la niÈ™te aripioare la grill ca o gravidă la murături. Dacă aveam gaz metan, nu era problema asta, ba scăpam È™i cu facturi mai mici la întreÈ›inere iarna, îi povesteam într-o pauză de prânz unui coleg.

– Gaz metan? EÈ™ti nebună? Du-te înapoi în Lugoju’ tău dacă vrei gaz metan! ÃŽi mult mai bine cu butelie. Tu n-ai văzut că toate exploziile de la È™tiri sunt cauzate de gaz metan? Să sar io în aer că baba de sub a uitat oala cu macaroane pe aragaz? Nu È™tii ce vorbeÈ™ti, femeie!

Și cam așa gândesc mulți alți orădeni când vine vorba de gaz metan. Sigur, nu toți, numai ăia fricoși! Și ăia ușor de manipulat de diverși politicieni care vor să prindă de-un os în campania electorală. Cum care campanie? Asta care-a început. Neoficial, desigur!

No, dragii mei, să vă spun de ce susțin toată treaba asta cu modernizarea CET-ului și trecerea pe gaz metan. Voi, ăștia de n-ați trăit vreodată într-un bloc unde există o rețea de gaz metan, citiți cu atenție și faceți niște calcule. Și, rogu-vă, gândiți bine înainte de a da crezare bârfelor ce circulă prin grai viu printre politicieni.

Înainte de centrala pe gaz metan a fost încălzirea de la rețeaua orașului

În urmă cu  vreo 15 ani cartierul unde locuiam cu părinții (în Lugoj) era racordat la CET-ul fabricii de filatură. Cartierul a fost construit pentru inginerii și maiștrii ce lucrau în fabrică. Căldura dată era scumpă, apa caldă era amorțită și deseori murdară cu tot felul de chestii. Știu că strângeam apă caldă pentru a spăla niște rufe și toată apa ce curgea la robinet era gri, cu niște scame care pluteau. Bleah!

Bun! Ca multe alte fabrici, È™i asta a dat falimentul prin anii ’90. C-aÈ™a-i cu privatizările È™i cu bunurile statului. Nema fabrică, nema CET, nema căldură È™i nema apă caldă! Oamenii își încălzeau apartamentele lăsând cuptoarele pornite, făceau baie încălzindu-È™i apă pe aragaz. Și nu È›in minte să fi fost vreo explozie în cartier! Unii È™i-au instalat boilere, alÈ›ii, precum taică-meu, au optat pentru o centrală de apartament pe gaz. Neavând bani la dispoziÈ›ie, a făcut împrumuturi la bancă, dar a reuÈ™it să instaleze o centrală pe gaz.

Avantajele centralei de apartament pe gaz

Cam 4.500 de lei l-a costat toată investiția. Imaginează-ți că înainte de centrala de apartament, factura la căldură era de vreo 300-400 de lei/lună pentru un apartament bine izolat, cu 2 camere, plus încă vreo 50-60 de lei apa caldă. Știi cât l-a costat gazul în ianuarie 2012, lună lungă și friguroasă? 110 lei. Apa rece e undeva la maxim 5 lei/metrul cub. E posibil să fie mai ieftin, dar am pus o sumă medie. Nu plătesc apa caldă, pentru că e încălzită de centrală. Plătesc doar apa rece. Cât de cald e-n apartamentul lor? Păi, centrala e setată cu un termostat. Dacă temperatura din casă scade sub temperatura setată, centrala pornește și dă căldură în toate camerele unde-s calorifere. La orice oră! Cred că-n total, pe ianuarie, au plătit vreo 130-140 de lei pentru căldură și apă.

În Oradea, apa caldă e 15-18 lei/metrul cub. Căldura pe luna ianuarie, în apartamentul nostru cu 3 camere, a fost de 120 de lei. Am avut un singur calorifer pornit și pe cel din baie, care-i coloana. Am plătit 180 de lei căldură și apă caldă pe o lună, în condițiile în care eram fericiți dacă temperatura atingea 20 de grade în dormitor! Mai adaugă apă rece, canalizare și restul cheltuielilor de la bloc și ajungi la o factură de întreținere de minim 250 de lei. Ai mei plătesc 250 de lei dacă includ și factura de la curentul electric.

În timpul verii factura la gaz nu depășește 35 de lei, deși ei gătesc zilnic, iar mami face pâine în cuptor de 2 ori/săptămână. De mici am crescut cu pită făcută-n casă, din rațiuni atât economice, cât și pentru că ne place gustul pâinii fără aditivi.

În Oradea o butelie încărcată e undeva la 65-70 de lei. Noi o schimbăm la fiecare 4 luni pentru că gătesc cam de 3 ori pe săptămână și folosesc cuptorul cam o dată pe lună. Când locuiam cu părinții lui Laurențiu și se gătea zilnic, butelia trebuia schimbată lună de lună.

Ca fapt divers, în 19 ani cât am locuit într-o casă racordată la gaz metan, n-am simțit vreodată o scurgere de gaz. Da, știu, gazul de pe rețea nu miroase atât de tare precum cel de butelie, dar nici n-au fost cazuri de scurgeri. Pentru că periodic se verifica toată rețeaua, veneau niște neni care băteau la ușă și mă rugau să-i las să verifice rețeaua din apartament. În Oradea, însă, de nu știu câte ori ne-am temut că putem sări în aer din cauza buteliei. Ba nu se închidea bine, oricât o strângea Laurențiu, ba scăpa aragazul, ba scăpa butelia. Îngrozitor!

Deși am scos în evidență avantajele centralei de apartament, trebuie să pomenesc și de faptul că poate nu-i la fel de avantajoasă la casă. Mai ales în casele neizolate, cu tavane înalte și încăperi uriașe. În astfel de cazuri și căldura de la CET costă o mică avere, probabil centrala pe gaz n-ar face o mare diferență. E doar o presupunere!

Reglementările legale trebuie respectate!

Cei care trăiesc cu spaima că vor sări în aer de la gazul metan, le recomand să consulte Ordinul nr. 713 din 21 octombrie 2004, emis de MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI si PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.012 din 3 noiembrie 2004. Adică cetățenii sunt obligați să monteze detectoare de gaz în apartamente. La ce-s bune? Păi, în caz de scurgeri detectoarele astea taie alimentarea cu gaz în apartamentul respectiv. Părinții mei au un vecin care-i bun prieten cu orice băutură spirtoasă. Și care mai uită oala pe aragaz. De fiecare dată acel detector și-a făcut treaba, întrerupând alimentarea cu gaz în apartament. Că-i aiurea să locuiești lângă un bețivan din cauza căruia poți oricând să sari în aer, e partea a doua. Dar ce bine că are montat un detector!

Tot obligatorii sunt verificările tehnice ale centralei de apartament, o dată la 2 ani, parcă. E posibil să se fi schimbat niște reglementări. Costurile sunt accesibile, undeva la 200-500 de lei/2 ani. Alegeți întotdeauna firme care au certificări, sunt autorizate de minister și au oameni pregătiți pentru a face verificările tehnice. Că există și firme-capcană care fac o treabă de mântuială și nu verifică, dar practică tarife reduse.

Gaz metan în Oradea? Da, dar nu la blocuri!

Singura râcă pe care o am împotriva actualei administrații locale e monopolul CET-ului. Adică mi se pare aberant să interzici racordarea blocurilor la rețeaua de gaz metan. Nu e ca și cum toți orădenii s-ar debranșa în masă de la rețeaua orașului. Să nu uităm că și racordarea la gaz e o investiție mare pe care nu și-o permite oricine. Dacă există orădeni care și-o permit, lăsați-i să aleagă cea mai convenabilă modalitate de a-și încălzi locuințele!

Da, înțeleg că se vor face investiții masive în CET, odată cu racordarea la gaz și susțin proiectul pentru că era și vremea să se folosească gazul metan la încălzire. Poate se vor mai reduce facturile la întreținere pe timpul iernii. Dar dacă unii orădeni vor dori să aibă și aragazul pe gaz metan?! Dacă vor dori să facă pită într-un cuptor pe gaz metan, să nu mai cumpere pita umflată și prea pufoasă din comerț? Și exemplele pot continua!

În privința încălzirii cu apă geotermală, să fim serioși! Apa geotermală e foarte dură și ar face praf țevile actuale în câțiva ani. Probabil ar ieși mai scump tot procesul de dedurizare, reîncălzire și transmitere, decât racordarea CET-ului la gaz metan.

Și cam asta-i treaba cu centralele de apartament pe gaz și cu orădenii fricoși!

1 thought on “Frica orădeanului de gazul metan

  • Cred ca e foarte greu de facut racordarea unui bloc la gaz metan, de aia nu se prea practica nici la Oradea. La case e altceva, dar la blocuri ..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.