Când am început Atelierul, am mers pe ideea: „make it and keep it funâ€. Dacă lucrez la ceva ce-mi place, nu renunÈ› uÈ™or È™i mă zbat să reuÈ™esc. ÃŽnsă tot atunci când am început proiectul mai multe voci mi-au spus „nu se merită, munca manuală nu-i nici apreciată È™i nici răsplătită în Româniaâ€. Românii nu apreciază calitatea, românii vor doar ieftin, rapid È™i excelent, românii-s aÈ™a È™i pe dincolo. De parcă românii ar fi cei mai mari zmei de pe lumea asta …
Acum vreo 2-3 săptămâni mă „miorlăiam†pe Facebook despre cât de mult mă irită mentalitatea de tipul „Nu/Nu se poate/Nu pot/Sper că nu/Nu se merită†etc.  Probabil pentru că-s foarte încăpățânată de fiecare dată când cineva-mi spune „nu se poateâ€, eu încerc să găsesc o cale pentru a demonstra opusul. E mai greu să schimbi mentalitatea negativă a omului decât să dresezi o pisică!
Am continuat proiectul și m-am bucurat de fiecare mică victorie: o comandă, un mesaj de încurajare, o întrebare din partea unui client curios, un comentariu pe site, un link de la un necunoscut. Din 5 oameni câți eram inițial în proiect, am rămas cu o singură colegă pe care mă puteam baza pentru a ne împărți munca.
Am auzit de atâtea ori „Nu se merită†încât am ajuns să-mi pun întrebări: Dar dacă, într-adevăr, nu merită să-mi bat capul cu asta? Dacă munca noastră nu va avea rezultatele pe care le urmăresc? Dacă n-o să reușim vreodată să creștem proiectul ăsta așa cum îmi doresc?
La un moment dat mi-era din ce în ce mai greu să fac față atât volumului imens de muncă pentru clienÈ›ii care mă angajaseră pentru comunicare/SEO, cât  și proiectului de croÈ™etat. Colega era în ultimele luni de sarcină, eu mă simÈ›eam copleÈ™ită de muncă, ai mei mă întrebau ocazional „și, ia zi, mai croÈ™etezi sau te-ai convins că nu merită?â€.
Revin mâine cu detalii È™i vă povestesc ce-am făcut, momentan sunt la un curs de marketing online …
Ca tot e iarna, polul nord ne-aduce aminte de un lord, al incercarii fara oprire, ghicesti la nume, dai viteza, ca trenul fluierand un ren.