Era îmbrăcată într-o geacă groasă de fâș, genul de haină pufoasă și zgomotoasă. Mirosea așa cum miros casele de bătrâni, cu încăperile neaerisite, cu arome de mâncare și naftalină ce se întrepătrund atât de bine încât nu le mai poți distinge. S-a așezat pe scaunul din fața mea și se tot foia ca un prunc nerăbdător. Strângea în brațe o plasă de rafie. S-a întors, a văzut că butonez telefonul apoi și-a îndreptat atenția spre altcineva. Din priviri căuta să lege o conversație cu cineva, oricine numai să simtă că nu e singură. Dar era singura din tot tramvaiul care nu butona un telefon.
După 5 minute și-a făcut curaj și m-a întrebat cât e ora.
„- E 8 jumate.â€
„-8 jumate? O mai fi deschis la pâine, la magazin pe Dacia? Acolo ar mai trebui să mai găsesc pită la ora astaâ€. O voce caldă È™i calmă pe care o auzeam cu dificultate peste zgomotul infernal produs de un tramvai mai bătrân decât mine.
„- nu È™tiu, poate aveÈ›i noroc È™i ajungem la timpâ€, i-am răspuns È™i-am băgat telefonul în geantă. Am aruncat o privire în jur È™i-am realizat că bătrâna voia doar să schimbe 2-3 cuvinte cu cineva. Iar eu căutam un pretext să las telefonul deoparte.
„- 8 jumate aÈ›i spus, aÈ™a-i? nu-i 9 jumate?â€, a revenit după 1 minut. Doi adolescenÈ›i zgomotoÈ™i se aÈ™ezaseră vis-a-vis È™i povesteau despre drama zile de pe instagram.
„- da, da, 8 jumateâ€, am asigurat-o.†și-am căutat iar telefonul în geantă. Eram hotărâtă să termin de citit articolul despre social media È™i efectele asupra noastră.
„- aha, mulÈ›umesc. apăi, dacă-i 8 jumate sigur e deschis magazinul de pe Dacia. Merg să iau o pită apoi iau 1-le È™i merg spre casă, că în cartier sigur nu mai găsesc pită la ora astaâ€, a continuat, observând că scot iar telefonul din geantă.
„- mulÈ›umesc că mi-aÈ›i spus cât e ceasul, domniță. Sper că nu vă deranjez, dar n-am ceasâ€. Mi-a zâmbit È™i într-o secundă s-a întors spre mine, rezemându-È™i capul de fereastra tramvaiului.
Am apucat să-i zâmbesc, fiind surprinsă rapid de un mic discurs incredibil de coerent pentru acel moment.
„- Ioi, domniță, să È™tiÈ›i că ne paÈ™te o mare nenorocire. Mare, mare nenorocire. Religiile astea ne distrug, ne mănâncă vieÈ›ile È™i sănătatea. Semnele sunt peste tot, să È™tiÈ›i. S-aveÈ›i grijă, să nu vă lăsaÈ›i păcălită. Pe mine m-au păcălit. Le-am dat tot ce-am avut È™i-am ajuns la bătrâneÈ›e singură È™i săracă. Dar dumneavoastră sunteÈ›i tânără, domniță, să nu vă lăsaÈ›i păcălită. Religiile astea distrug oameni È™i distrug vieÈ›i. S-aveÈ›i grijă domniță dragă!â€. Ar mai fi continuat, dar eu ajunsesem la destinaÈ›ie. I-am zâmbit, apoi i-am urat o seară plăcută È™i-am plecat spre casă.
Nu susÈ›in acest referendum al urii. Nu pot susÈ›ine un referendum care ar oferi putere È™i influență unei coaliÈ›ii ce îndeamnă la regres. Referendumul nu e despre oamenii homosexuali, nu e nici măcar despre familie, e o demonstraÈ›ie de putere. Și odată ce o asemenea coaliÈ›ie s-ar îmbăta cu putere, ar putea impune restricÈ›ionarea altor drepturi civile. Mi-e imposibil să ader la ideile unei coaliÈ›ii care s-a format pe principiul „să urâm omul care e diferit de norma socială pe care noi o dorim È™i-o impunemâ€. Pentru că prin a-i îndemna pe cei din jur să-i dispreÈ›uiască pe cei diferiÈ›i semănăm neîncredere È™i culegem deznădejde.
“For centuries humanism has been convincing us that we are the ultimate source of meaning, and that our free will is therefore the highest authority of all. Instead of waiting for some external entity to tell us what’s what, we can rely on our own feelings and desires.”
ÃŽn „Homo Deusâ€, Yuval Harari susÈ›ine că omenirea a ajuns în epoca „umanistăâ€, unde omul e cel care primează. Practic omul nu mai e mijlocul prin care se întocmesc scopurile religioase, ci fiinÈ›a umană È™i bunăstarea sa reprezintă un scop în sine. La baza societății umaniste stau drepturile È™i libertățile invididuale È™i colective ale oamenilor, fără a fi trecute prin filtrul dogmei religioase.
Poate e așa în alte societăți mai evoluate și mai civilizate, în societatea românească oamenii încă invocă spirite și duhuri pentru a-și motiva alegerile și prejudecățile.