Tag Archives: 15 minute de faima

Andy Warhol și teoria celor 15 minute de faimă

În 1968 Andy Warhol a făcut următoarea afirmație:

“In the future, everyone will be world-famous for 15 minutes”

O idee similară am regăsit și printre rândurile cărții Homo Videns – Imbecilizarea prin televiziune de Antonio Sartori (v-o recomand, e chiar interesantă). Andy Warhol făcea referire la „pop culture” și la tendința televiziunilor de a transforma omul obișnuit într-o vedetă cu termen de garanție. Fiind vorba de sfârșitul anilor ’60, probabil artistul a fost inspirat de Marshall McLuhan, cel care a prezis apariția internetului cu aproape 30 de ani înainte.

Luând în considerare „vedetele” apărute peste noapte, Andy avea dreptate. Că „vedetele” vor fi ridiculizate, iar telespectatorii imbecilizați, n-a mai precizat. Din păcate, în vremurile în care trăim orice căcat (mă scuzați!) e considerat un diamant, iar orgoliile de oameni mărunți nu ne permit să ne vedem lungul nasului. Sunt atât de mult exemple de oameni simpli, banali, fără vreun talent, care sunt ridicați la rang de zei de către o mass media cariată și putrezită încă de la rădăcină. Probabil cel mai bun exemplu sunt surorile Kardashian, renumite pentru formele lor. Și cam atât. Nu cunosc non-valori din țară pentru că nu urmăresc emisiunile TV de la noi, nici nu citesc tabloidele românești.

Dar nu la gossip voiam să ajung, ci voiam să subliniez o ironie: în urmă cu vreo săptămână a apărut știrea despre Cecilia Jiménez, bătrânica ce a stricat o frescă din secolul XIX pictată de Elias Garcia Martinez. Gândindu-se că face un bine dacă o renovează, bătrâna a reușit să distrugă o operă de valoare. Ironic e că insuccesul bătrânei a devenit faimos, răspândindu-se în întreaga lume cu o viteză uimitoare. Asta demonstrează, pentru a câta oară?!, că dozele mari de religie tâmpesc oamenii. Pe de altă parte, un om simplu, banal, fără talent, a reușit să devină cunoscut peste noapte de o lume întreagă. A reușit să obțină ceea ce oameni talentați nu reușesc să obțină în zeci de ani de muncă. Da, internetul facilitează comunicarea, dar volumul de informație e atât de mare încât lucrurile relevante se pierd în fluxul de știri. Și asta ne arată că pentru a deveni rapid faimos trebuie să șochezi.

Însă unde-i limita? Ceva-mi spune că eșecul bătrânei va bântui internetul o bună perioadă, având în vedere că deja a devenit un meme.

Evident că exagerez spunând că doar șocând poți obține celebritatea, pentru că m-am raportat doar la ideea de faimă de scurtă durată. Pentru că cele mai bune rezultate le obții în muncă susținută pe perioade lungi, chit că rezultatele le fructifici mai târziu.

Putem evita cele 15 minute de faimă fără să ne ascundem în bârloguri? 🙂