Tag Archives: audiobook

purple-flower

Audiobooks: Kiss me first de Lottie Moggach

Kiss me first” e nuvela de debut a jurnalistei Lottie Moggach și abordează 2 teme interesante pentru mine: bipolar disorder și autoizolarea în online.

Kiss me first descrie viața lui Leila, o tânără grăsuță, orfană și foarte timidă, care-și găsește locul într-o comunitate underground numită The Red Pill (probabil o încercare de a agăța The Matrix de nuvelă). E antisocială și caută validare în ceea ce privește inteligența și cunoștințele. Pune mai mult preț pe informație și cunoștințe și mai puțin pe obiecte de consum.

Empatizez și mă identific cu Leila până când descrie momentele de om neîndemânatic și isteric. Nu reușește să se adapteze la niciun loc de muncă unde ar trebui să interacționeze direct cu oameni, însă se descurcă de minune în proiecte plicticoase ce se desfășoară online. Rutina n-o plictisește, dar o sperie tot ce e nou în comunicarea directă cu oamenii.

Leila acceptă cea mai mare provocare a vieții sale de adult: să devină Tess, o tânără populară în mediul online, care însă suferă de bipolar disorder și care plănuiește să se sinucidă. Planul e ca Tess să anunțe că se mută într-o altă țară pentru un nou început, unde, însă, se va sinucide. Iar Leila îi va continua viața online, pentru familia și prietenii lui Tess.

Dacă aș fi empatizat până la capăt cu Leila, poate aș fi reușit să înțeleg de ce cineva ar accepta o asemenea provocare. Subiectul se dezvoltă în jurul Leilei, care se atașează de un vechi prieten de-al lui Tess. Ajunge să trăiască și să iubească online, fără a realiza că viața virtuală o copleșește și o înlocuiește complet pe cea reală. Leila pierde contactul cu lumea din jur și ajunge să uite să-și pună întrebări, să verifice informațiile din mai multe surse.

Nuvela vine la fix în perioada aceasta, când aproape lunar apare câte un articol ce tratează dependența omului de mediul virtual. Articole care ne îndeamnă să ne trăim viața offline. Ei bine, cartea scoate în evidență câteva motive pentru care un om se retrage în mediul online: experiențele traumatizante, suferințele cauzate de diverse evenimente cu impact personal puternic, cercuri sociale nocive în care predomină prejudecățile, nevoia constantă de validare pe care mai degrabă o găsești online decât offline etc.

„Kiss me first” nu-i o capodoperă literară, însă reușește să stârnească niște reacții și să te facă să-ți pui niște întrebări în legătură cu oamenii pe care-i cunoști doar online, fără a interacționa câtuși de puțin offline.

Dacă unul dintre prietenii pe care-i cunoști doar online, de mai mulți ani, ți-ar cere un favor, cât de dispus ai fi să-i îndeplinești dorința?

purple-flower

pisica si cartile

Audiobooks – cărțile audio

Am o bună memorie a vocilor. De multe ori doar datorită vocilor reușesc să recunosc diverse persoane cu care socializez ocazional. Așa că era firesc să devin dependentă de microbul cărților audio. Da, da, știu, nu-i la fel cu a citi o carte, nu-i la fel cu a răsfoi foile ce miros a vechi și mucegai. Așa am spus și eu. Până ce-am cumpărat prima carte audio și m-a cucerit vocea doctorului Steve Peters. Apoi am continuat cu The Cuckoo’s Calling, narată de un actor cu un timbru vocal ce iese-n evidență – Robert Glanister. Atât de mult mi-a plăcut, încât am ascultat-o de vreo 3 ori. Accentul acela britanic, cursiv, coerent, nararea pe diverse tonalități… mmm! Per total, o experiență foarte plăcută. Iar Police, de Jo Nesbo, n-ar fi fost o audiție atât de fascinantă fără vocea gravă a lui Sean Barrett.

M-a impresionat și versiunea audio de la The Help, narată de Jenna Lamia, Bahni Turpin, Octavia Spencer, Cassandra Campbell. Accentul acela sudist – atât al omului alb, cât și al omului de culoare – oferă o experiență audio mult mai bună decât simpla lecturare a cărții pe hârtie.

De regulă îmi cumpăr cărțile de pe audible.co.uk, pentru 8 lire pe lună pot să-mi iau ce carte-mi doresc. Ba chiar profit din plin de ofertele 1+1 gratis, pe care le desfășoară în mod regulat compania. Prefer audible pentru că pot asculta fragmente din cărți. Dacă nu-mi place vocea naratorului, n-o cumpăr în formatul audio și, dacă într-adevăr vreau să citesc acea carte, o caut în format tipărit.

Și Librăria Humanitas are o promoție interesantă: în iulie poți cumpăra cărți audio la promoția 2+1 gratis. Problema e că nu poți asculta fragmente din cărți și nu poți să-ți dai seama dacă merită sau nu să dai 50 lei pe un audiobook românesc. Vocea naratorului e foarte importantă pentru o carte audio reușită!

Îmi place să ascult în timp ce croșetez, pentru că multe proiecte le lucrez din reflex, fără a-mi solicita atenția.

pisica si cartile

pisica neagra

Audiobooks – The Chimp Paradox

Am început să ascult cărți acum 2 ani. După Jocurile Olimpice din Londra. Am ascultat un interviu cu echipa de ciclism a Angliei care a câștigat medalia de aur la JO2012. Una dintre întrebările reporterului se referea la colaborarea echipei cu psihiatrul dr. Steve Peters. Doctorul tocmai își lansase cartea „The Chimp Paradox”.

Răspunsul venit de la Victoria Pendleton, vedeta echipei de ciclism, m-a convins să caut cartea. Ce e important în ciclism, dar și-n viață, e să nu te uiți înainte la drum și să-ți spui că mai ai mult sau că panta e abruptă, că n-o să reușești să urci. Ci trebuie să te gândești la cum să depășești momentul imediat, calculând totodată cum vei reuși să termini cursa pentru a fi mulțumit de tine. E important să-ți dozezi energia și să cauți să nu te lași copleșit de emoții și impulsuri.

Nu te uita la alții cum dau greș, nu sta în spatele celui ce merge prea încet pentru că ritmul său te va încetini și, cel mai probabil, te va obosi. Mergi în ritm cu cei care merg mai repede decât tine, provoacă-te și setează-ți standarde mai înalte decât nivelul la care ești. Da, sunt conștientă că sună ca niște clișee decupate din discursurile „docților în dezvoltare personală”. Totuși am mai multă încredere într-un psihiatru cu 30 de ani de experiență decât într-un „șpicăr” de 30 de ani care a scos cărți pe bandă rulantă.

The Chimp Paradox” împarte creierul uman în 3 părți (sunt astfel descrise pentru a fi înțelese de către public, nu sunt termeni acceptați în domeniu): the chimp – responsabilă cu impulsivitatea, o parte pe care majoritatea oamenilor trebuie să învețe să o controleze; the human – partea rațională, care așteaptă argumente și tratează situațiile în funcție de consecințe și argumente; the machine – reflexele. 

Nu e o carte de self help, e o carte care-ți arată că nu te cunoști atât de bine precum credeai și că impulsivitatea trebuie ținută sub control.

O găsești pe amazon (kindle) sau pe audible (audio).

pisica neagra