Tag Archives: bruta mica

Mi-e frica, mi-e frica, sa dorm singurica!

Aseară s-a luat curentul în tot oraşul, din câte am înţeles. Numai că în Rogerius n-a mai revenit decât după 2 ore. Jimmy, poţi să-mi confirmi?

Pentru că sunt singură acasă, mi-am făcut nişte cartofi prăjiţi care au mers de minune cu nişte sfeclă roşie şi un pahar de bere neagră. Cine mă cunoaşte, ştie că eu adorm foarte repede după oleacă de bere, parcă e somnifer!

Am pus laptopul pe pat, să văd Vicky Cristina Barcelona, şi am aţipit! M-am trezit speriată, în cameră era întuneric, laptopul intrase în stand by şi UPS-ul “urla ca din gaură de şarpe”.

Pe stradă nici un bec nu era aprins, ce mai, era beznă!

Ce era să fac? Fireşte m-am pus înapoi la nani. Numai că tot auzeam zgomote. Cineva de la etaj scăpa ceva pe jos, altcineva bătea în calorifer, pe hol se auzeau paşi, apoi râsete, apoi urlete. Uf, puiule hai mai repede acasă!

Îngrozitor! M-am obişnuit să adorm cu muzică şi mă sperii de fiecare dată când aud zgomote ciudate.

M-am trezit pe la 2, să beau apă şi am văzut lumină pe stradă. Am pornit radio-ul şi am reuşit să dorm liniştită până azi dimineaţă la 8.

Întotdeauna se întâmplă ceva ieşit din comun când rămân singură acasă! Într-o vară, când stăteam într-o garsonieră prin Nufărul, bruta mică era plecat la Cluj, s-a pornit o furtună groaznică de vară. Pe la miezul nopţii s-au deschis ferestrele singure, de la vântul puternic, iar uşa de la bucătărie se trântise. Norocul meu că stau bine cu inima, că de nu…

Incet, incet invat …

Mă bucur ca un copil prost de fiecare dată când îmi reuşeşte ceva, de fiecare dată când învăţ ceva nou.

Îmi plac persoanele care nu-ţi impun ceva ci te ajută să evoluezi, să înveţi să faci singur treaba, fără să depinzi de x oameni.

Multe persoane m-au întrebat de ce nu-l pun pe Laurenţiu să-mi modifice tema blogului, de ce nu-l las pe el să se ocupe de chestii tehnice. Dar atunci, care ar mai fi satisfacţia mea? Chiar îmi place să-mi bag nasul prin temă, să învăţ să lucrez cu programe de editat muzică sau imagini, să modific în HTML chestii. E munca mea, fie că stric ceva sau ba. Aşa învăţ din greşelile mele.

De ce să depind mereu de cineva când lucrurile alea le pot face chiar eu?!

La mijlocul anului trecut am făcut cunoştinţă cu basic HTML şi acces la server prin FTP. Laurenţiu mi-a arătat cum să modific pozele, cum să pun un link direct din editorul HTML fără să folosesc butoanele şi multe altele. Între timp am învăţat să pun bannere, să fac şi alte chestii. Da, multe le-am învăţat pe principiul “dacă fac asta oare ce se întâmplă”.

Acum sunt fericită că am reuşit să mă descurc cu un nou proiect pe care îl vom lansa în curând. Nu că ar fi mare scofală, dar când totul e nou şi nu ştii de unde să începi, lucrurile pot părea enorm de greoaie.

Pentru unii lucrurile astea par apă de ploaie, dar când mă uit în urmă eu văd cât de mult am evoluat. Dacă e să fac o comparaţie între ce aş fi învăţat dacă aş fi rămas la Lugoj, alături de persoane pentru care Hi5 e cel mai tare site şi ce am învăţat de când îl cunosc pe Laurenţiu, să spunem doar că am încă un motiv pentru care-l iubesc mai mult pe bruta mică.

Îmi plac oamenii care mă provoacă să învăţ mai multe, practic mă raportez la ceea ce ei ştiu şi mă motivează să merg mai departe şi să învăţ.  În schimb urăsc persoanele care, indiferent de greşeală, îţi taie orice elan.

Mă gândeam că şi cunoştinţele noastre sunt influenţate de anturaj. Uneori ai nevoie de un sprijin.

Tu ce motiv ai să fii fericit ?

Unde dai şi unde crapă

Eu: Puiu, mi-a adus azi colega un sandwich de la Piticu. Aşa de bun a fost!

Laurentiu: Aaaa…. Piticu‘?!?

Eu: Da, patiseria aia la care mergeam cu Sorin în fiecare dimineaţă.

Laurenţiu: Ah, credeam că vorbeşti de blogger!

În Oradea, mai sus pe str. 6 Martie, puţin după sediul RDS există Patiseria Piticu. Au cele mai bune croissante pe care le-am mâncat de când sunt în Oradea şi sandwichurile sunt divine. Preţurile sunt foarte bune: un croissant e 2 lei iar un sandwich cu pastramă, roşii, ardei, castraveţi, caşcaval şi ketchup e 3 lei.

Home alone for za weekend

Bruta mea mică a plecat înspre Bulgaria via Deva. Nedumerirea e ce voi face eu în weekend! Filme nu am (deşi hardul ăla extern de 500 îmi face cu ochiul şi presimt că e o şansă mare să găsesc ceva filme pe el), neneii de la BBC au spus că va ploua la Oradea în weekend iar la Lugoj n-are rost să merg, pierd prea mult timp pe drum şi e obositor.

Cred că o să termin de citit Homo Videns de Giovanni Sartori, asta dacă nu găsesc o altă modalitate de petrecere a timpului liber.