Tag Archives: cultura

gala traficantului de cultura 2011 oradea

Gala Traficantului de Cultură Internaţional 2011 în Oradea

gala traficantului de cultura 2011 oradeaO poartă veche de metal, ruginită, e primul lucru pe care-l vezi înainte de a păşi în Palatul Sonnenfeld. Ascunde o clădire impunătoare, frumoasă şi cochetă, în ciuda stării de degradare în care se află. La intrare m-au întâmpinat câţiva tineri îmbrăcaţi în costume negre şi pictaţi pe faţă. Mi-au zâmbit şi m-au invitat să descopăr o gală cum n-am mai văzut în ultimii ani şi cu siguranţă nu în Oradea.

„Bine ai venit!”, mi-a spus o tânără domnişoară, cochetă şi zâmbitoare. „Toată clădirea e deschisă, a fost amenajată pentru expoziţiile câtorva artişti”, mi-a mai spus în timp ce admiram imaginile postate pe pereţii culoarului ce dă în liftul ce nu mai funcţionează. Nu are motor. A fost donat unei instituţii publice. Steaguri diverse, prinse printre becuri, ornează puţul liftului, colorându-l. Imaginile de pe culoar au fost realizate în apartamentele din Palatul Sonnenfeld. Paturi rupte, scaune cu 3 picioare, haine aruncate, dulapuri uzate, tablouri prăfuite, sunt doar câteva dintre lucrurile care au rămas în urma celor ce au locuit, odinioară, în apartamentele palatului.

Un cvartet într-un bar

cvartetul intermezzoLa etajul 1 se află Moszkva, un local unde n-ai loc în zilele de sfârşit de săptămână. Fetele de la bar abia au timp să-şi tragă sufletul. „Un cocktail MuzicadeVest şi-o felie de pită cu untură”, strigă unul dintre clienţi, iar fata din spatele tejghelei scoate rapid ingredientele pentru băutură. În timpul ăsta, în sala de spectacole a Moszkvăi, se aud acorduri de vioară. Şi ce frumos sună în decorul decupat dintr-o fotografie a secolului trecut.

Am petrecut 20 de minute minunate în compania cvartetului Intermezzo. Rând pe rând, oamenii intrau, căutau un loc liber şi se lăsau pradă muzicii. Membrii cvartetului nu păreau deranjaţi de traficul din sală.

Am lăsat muzica clasică în urmă şi-am urcat un alt etaj. Pentru prima dată de când intru în clădire, am voie să văd ce e mai sus. Şi zău că nu mi-a părut rău. Într-o încăpere am văzut o expoziţie de icoane, frumos făurite, sculptate şi pictate. Într-un colţ de cameră se proiectau documentare despre români şi viaţa românilor, iar pe coridorul dintre camere pictorii locali şi-au scos lucrările în văzul publicului. Interesante, abstracte, întunecate sau pur şi simplu realiste.

Cozmin Sime

cozmin simePe când urcam la următorul etaj, auzeam vocea unui bariton. Atât de plăcută, atât de fascinantă. E Cozmin Sime, un bariton tânăr care a reuşit să adune orădeni de diferite vârste la un scurt spectacol de muzică de operă. Un om atât de carismatic, de vesel şi de optimist cum rar am mai văzut.

„Numele meu e Cozmin Sime, Cozmin cu Z pentru că tatăl meu i-a spus celui de la înregistrarea copiilor că sunt fiul zmeului sau fiul zeilor”, glumeşte artistul. A studiat în Oradea canto şi pian, apoi şi-a continuat studiile de canto în Cluj. A participat la peste 20 de concursuri naţionale şi internaţionale, iar în perioada următoare va fi aplaudat şi apreciat de belgieni.

Într-o sală alăturată timpul era măsurat cu zeci de ceasuri din diverse perioade ale evoluţiei societăţii româneşti: ceasul cu cuc de pe vremea bunicii, ceasul aurit din anii 90, până la ceasurile moderne în formă de broască sau minimaliste.

ceasuriAm uitat cum a trecut vremea, aşa că după vreo 2 ore, timp în care l-am ascultat, fascinată, pe Cozmin, am plecat să explorez şi restul clădirii. La etajul superior, într-o cămăruţă cu o fereastră spartă şi uzată, am găsit indicatorul Spre Paradis.

Am ratat apusul, ascultându-l pe Cozmin, dar şi mâine e o zi. Interesant sau ba, dar pentru a ajunge-n Paradis, trebuie să treci pe la departamentul de Marketing şi Contabilitate, o încăpere mică, unde lumina naturală ajunge doar dacă e posibil să o cari cu un sac…

Orădeni de toate vârstele au păşit în camerele palatului Sonnenfeld, curioşi fiind de moştenirea lăsată de cei care odinioară erau locatari de vază ai oraşului.

Pentru 5 lei am păşit într-o altă lume, una pe care nu credeam că am să o văd vreodată în Oradea! Mergeţi la Gala Traficantului de Cultură Internaţional, sigur veţi găsi ceva de admirat.

p.s: Ioana a cântat alături de Cozmin La vie en rose. Frumos! A mai scris şi Cipri, care a fost foarte încântat de eveniment!

acul cumatrei gurton

Acul Cumetrei Gurton la teatrul Arcadia din Oradea

Aseară am fost la teatru, la Acul Cumetrei Gurton de William Stevenson, o comedie senzaţională pusă-n scenă de o mână de elevi de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Oradea. Tinerele speranţe au fost îndrumate de prof. Maria Ivanov. Felicitări, dragilor! Aţi fost foarte convingători şi mi-a făcut plăcere să vă urmăresc pe scenă. Aţi meritat cu vârf şi îndesat aplauzele sălii arhi pline.

Când am intrat în sala de spectacole de la Teatrul Arcadia (sub pasajul Vulturul Negru), şi-am văzut puzderia de copii şi adolescenţi, mi-am pus mâinile-n cap! Mă gândeam că pruncii nu vor avea stare, vor bombăni tot timpul, nu-şi vor închide telefoanele, vor face poze cu blitz-ul şi mă vor face să regret momentul când i-am spus Ioanei că-i voi fi însoţitor la spectacol.

Dar, spre surprinderea amândurora (a mea şi a Ioanei), copiii s-au comportat exemplar. Mai degrabă jurnaliştii au făcut poze cu blitz-ul, decât pruncii. Ba chiar au stat cuminţi, şi-au închis telefoanele, aşteptând cu sufletul la gură să afle unde e acul cel drept şi măreţ al coanei Gurton.

Pentru cei care mă citiţi şi aveţi copii, un sfat: duceţi-i la spectacol peste 2 săptămâni, când va avea loc o nouă reprezentaţie. Cred că vă puteţi sacrifica o jumătate de oră să le oferiţi pruncilor voştri o porţie zdravănă de râs.

Din păcate, nu am poze să vă arăt, când am plecat ieri dimineaţă de acasă, nu mă gândeam că de la birou voi ajunge direct la teatru. Aştept câteva imagini de la un tânăr care a stat în faţa noastră şi-a fotografiat tinerii actori c-un aparat profi (mă rog, n-avea vreo săpunieră de Panasonic, aşa cum am eu). Dar până vin acele fotografii, am şterpelit cu neruşinare o imagine de la Crişana pentru a vă arăta actorii:

acul cumatrei gurton

Festivalul de Teatru Scurt Oradea 2010

La ultima întâlnire Schimb de Cărţi Oradea fetele mi-au povestit de Festivalul de Teatru Scurt Oradea care începe în 27 septembrie şi ţine până-n 2 octombrie. Cam cât va ţine Toamna Orădeană.

Anul trecut am văzut o piesă de teatru în Lords şi mi-a plăcut foarte mult. Anul ăsta Festivalul de Teatru Scurt Oradea se va desfăşura în diverse locuri din oraş după cum urmează:

  • Sala Studio a Teatrului de Stat Oradea
  • Sala Casei de Cultură a Sindicatelor- în regim de spectacol cu publicul pe scenă
  • Sala de spectacole a Teatrului pentru copii şi tineret Arcadia
  • Cetatea Oradea
  • Cluburile: Lord’s, Escape, No Problem şi Luis Café
  • Centrul Comercial Lotus
  • Strada pietonală şi Parcul 1 Decembrie, Piaţa Independenţei (scenă mobilă)

Din câte am înţeles, biletele încep de la 5 lei dar mai bine vă asiguraţi că-i aşa în Columbus şi Queens, două locuri neconvenţionale unde puteţi găsi bilete de cumpărat. Sau direct la Teatrul de Stat.

Noi vom merge la Festivalul de Teatru Scurt din Oradea. Vii şi tu?!

update: programul pe zile îl găsiţi la lulu cremeneanu pe blog.

Tot mort, tot mort?

Dacă sunt amatori de teatru care citesc blogul acesta, atunci aflați că trebuie neapărat să vedeți piesa Tot Mort, Tot Mort jucată de trupa „Iosif Vulcan” din Oradea. Regia Petre Bokor după o adaptare a dramaturgului David Ives. În această seară, în sala de la Casa de Cultură, au venit orădeni de toate vârstele pentru această piesă.

Mă așteptam ca sala să fie aproape goală însă, per total, cred că am fost vreo 150 de oameni. Copii de grădiniță, adolescenți rebeli, bătrâni simpatici și nostalgici. Am râs în cor când „văduva” a rămas cu poalele-n cap și am suspinat la gândul că valoarea artistică a unui creator este recunoscută abia după moartea acestuia.

Au interpretat: Petre Ghimbăşan, Pavel Sîrghi, Lucia Rogoz, Adela Lazăr, Ion Abrudan, Richard Balint, Petre Panait, Sorin Ionescu, Mariana Vasile, Ileana Iurciuc, Răzvan Vicoveanu şi Şerban Borda. (informații de aici). Actorul ce-l interpretează pe pictorul ratat/văduva nebună e incredibil!

teatru in Oradea

Vizitează Casa de Cultură a Sindicatelor pentru următoarea piesă. Prețul unui bilet pentru adulți este de 15 lei. O sumă modică pentru arta pusă în scenă.

Actorii sunt fermecători, iar piesa e una la care cu siguranță nu vei apuca să te plictisești. De mult timp n-am mai văzut un spectacol care să binedispună atât de mult precum „Tot mort, tot mort”. Felicitări membrilor trupei de teatru „Iosif Vulcan” din Oradea.

Câteva imagini făcute cu săpuniera mea de Panasonic. Continue reading

La Muzeul de Arta Timisoara

Ieri am vizitat galeria de arta Calina de langa Hotel Timisoara si Muzeul de Arta din Piata Unirii.

Ugron Reka @ Galeria Calina

Tanara artista, de 28 de ani, s-a inspirat din societatea de consum, lumea imbolnavita de hamburgheri si sucuri carbogazoase, de ultimele haine de firma si de noutatile din “fashion industry”. Cum ar veni, daca nu esti in trend, nu esti acceptat in societatea “civilizata”.

expozitie plastic people

Pictura romaneasca moderna @ Muzeul de Arta Timisoara

Expozitia de pictura este expusa vizitatorilor pana in data de 1 noiembrie. Am vazut picturi semnate de Nicolae Grigorescu (“In gradina casei Davila”), mi-a placut mult “Iarna” lui Dumitru Ghiata dar si “Nud in picioare” de Ion Andreescu.

Poti admira “Culegatoare pe camp” e Rudolf Schweitzer Cumpana, “Taranca din Vlaici” de Stefan Dimitrescu sau “Peisaj” deIosif Iser.

“Avem privilegiul de a expune pentru publicul vizitator picturile acestor personalitati marcante ale artei noastre, prin intermediul unui numar generos de portrete, compozitii si peisaje, incepand de la neoclasicism si terminand cu etapele finale ale modernismului romanesc.

Prin aceasta expozitie, Muzeul de Arta din Timisoara propune publicului o incursiune in evolutia stilisticii romanesti si rezultatele unui intreg secol (1850-1967) de transformari in pictura romaneasca” – Muzeul de Arta

Singura poza pe care am facut-o aici a fost la panoul de la intrarea in Muzeu. Blitz-urile aparatelor foto pot dauna picturilor asa ca, pentru a face fotografii trebuie sa platesti o taxa pentru a putea imortaliza doar cateva imagini de ansamblu. Pentru a pastra tablourile intacte, in sali exista aparate de masurat umiditatea si temperatura.

muzeul de arta timisoara

Orice scriitor poate deveni blogger, insa nu orice blogger poate fi scriitor!

Orice scriitor poate deveni blogger, dacă i se năzare. Dar evident că nu orice blogger e şi scriitor. De la această constatare elementară, ni se deschide o perspectivă tulburătoare: cum să te arunci tu, de la înălţimea statutului cu trudă cucerit, în abisul internetului, riscând să te îneci în anonimatul mulţimii de bloggeri? Ce te-ar putea îndemna oare să te avânţi în vacarmul general al blogosferei, unde ultimul agramat are mai multe şanse de afirmare, căci vai, grobianismul e mai gustat decât subtilitatea ideii, iar exprimarea din topor la mai mare preţ decât fineţurile stilistice? Avantajul de a avea blog, oricât de multe beneficii în materie de marketing ar însemna el, trage mult mai puţin la cântar decât neajunsul de a fi catalogat de vreun confrate mai spilcuit drept un amărât de blogger. Unde mai pui că există riscul ca propriii tăi cititori, pe care îi considerai fani necondiţionaţi, să te dărâme de pe piedestal, postându-ţi niscaiva remarci usturătoare.

O mică parte dintr-un editorial excelent semnat de Alexandru Seres în ultima ediţie a revistei “Familia“, editată şi produsă în Oradea.

[Oradea] Primavara poetilor

Cu intarziere, ca ziua n-am timp de citit bloguri.

primavara-poetilor

Am pierdut deja prima zi, nu-i bai, mergem mai departe si vedem programul pentru celelalte zile.

Marti, 24 martie
13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu
Întâlnire cu muzica şi poezia la Grup Şcolar Vasile Voiculescu – recital Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu şi David Bryan
18.00 – Librăria Galaxia Gutenberg – Relansare carte Al. Sfârlea
Maraton literar

Miercuri, 25 martie
10.00 – Întâlnire cu poezia la Liceul Greco-Catolic
13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul Naţional Mihai Eminescu
17.00 – Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai: recital MAHABHARATA
Carmen Vasile

Joi, 26 martie
13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul Economic Partenie Cosma
17.00 – Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai: Cenaclul de la Bibliotecă
Maraton literar

Vineri, 27 martie
11.00 – Vizită cu poeţii la Centrul de Bătrâni
18.00 – Librăria Galaxia Gutenberg: Relansare carte Ion Davideanu
Maraton literar

Sâmbătă, 28 martie
12.00 – Librăria Galaxia Gutenberg: Atelier literar Ad-Hoc – Clubul de poezie Sala 07

Primăvara Poeţilor se desfăşoară anul acesta în peste 65 de ţări (în Franţa exista peste 12.000 de manifestări).

În România festivalul se află la a V-a ediţie, la care participă 60 de oraşe, Oradea fiind deja la a 3-a participare.

Mai multe informaţii pe: primavarapoetilor.ro, primavarapoetilor.wordpress.com, primavarapoetilor.blogspot.com

Descopera … online!

Revista Descoperă nu va ma apărea în varianta print! Probabil costurile sunt prea mari, lumea nu mai citeşte reviste de ştiinţă şi descoperiri, puţine persoane mai colecţionează reviste.

Avem o datorie de onoare, de care trebuie sa ne achitam. Prin urmare,  le multumim sincer tuturor celor care, in ultimii aproape sase ani de zile, au fost alaturi de noi. Le multumim celor care au cumparat si apreciat revista Descopera, tot asa cum le multumim si celor care ne-au criticat si ne-au ajutat sa devenim mai buni. Le multumim celor care au colaborat cu noi – de la debutanti, la jurnalisti si scriitori de renume. Le multumim specialistilor, expertilor si profesorilor care au completat, garantat si verificat articolele noastre. Le multumim numerosilor fotografi, exploratori si alpinisti care ne-au impartasit povestile si experientele lor.

O fi de bine, o fi de rău, ‘om trăi şi ‘om vedea! Măcar există varianta online care sper că va suferi câteva îmbunătăţiri.