Încerc să ascult un playlist cu piesele lui Damien Rice. Și nu reușesc să-mi dau seama dacă mă irită monotonia vocii sale sau mă enervează faptul că melodiile lui nu-mi transmit nimic. Deși ador pianul, vocea lui Rice – monotonă, fără ritm, seacă – parcă strică toată atmosfera creată de pian. Probabil că dacă ar fi avut un accent de britanic s-ar fi schimbat total situația.

Știu că Damien Rice e un artist foarte popular, dar io nu reușesc să rezonez deloc cu melodiile sale. Presupun că mi-s defectă cumva. Singura piesă pe care o pot asculta cap-coadă e 9 crimes, datorită tipei. Că vocea lui tot nu reușește să-mi transmită ceva.