Azi dimineaţă, când am intrat în bucătărie să fac ceai, am văzut că laleaua din ghiveci a făcut o floare care mai are puţin şi se deschide. Poate va fi deschisă până în 8 martie, de Ziua Mamei.

Am cumpărat-o acum câteva zile din piaţă, în speranţa că poate-poate va înflori până la sfârşitul lunii. O ţin pe frigider (un Arctic vechi, nu e foarte înalt, dar suficient cât să o ţină pe Ţiţic la distanţă) în bucătărie, are suficientă lumină şi căldură. Îi ud pământul din ghiveci o dată la 2 zile. Nu ştiu dacă-i bine sau nu, dar dacă a înflorit şi nu i s-au îngălbenit frunzele, cred că-i merge bine. Tanti de la care am cumpărat floarea, nu mi-a spus cum trebuie ţinută şi îngrijită. Dar totuşi, laleaua nu e ca orhideea (care are nevoie de condiţii speciale), aşa că, vorba americanului, “how hard can it be?!”

La birou, garoafele pe care le-am plantat acum vreo 5 zile într-o jardinieră, au început să iasă. Pesemne, până în aprilie voi avea o jardinieră plină de flori pe birou.  Doar ţi-am mai povestit că “am mână bună la flori“!

Parcă aşa se simte, măcar la nivel afectiv, apropierea primăverii. Nu de alta, dar mi-a ajuns atâta zăpadă, gri, noroi şi atâta frig!