Oradea e un oraș fantomă, mi-a spus aseară șoferul de taxi. A așteptat să intru în bloc înainte de a pleca după următorul client. „Sunteți o domnișoară drăguță, nu mă costă nimic să aștept până intrați în scară”, mi-a zis zâmbind înainte să închid ușa mașinii.

Oradea e un oraș ciudat. Mulți intelectuali și-au jurat dragoste eternă, scrijelindu-și numele în vopseaua de pe podul pietonal din centrul orașului. Probabil la ceas se seară iubirea pare eternă, iar scrijelitul e o formă de artă prin care îndrăgostiții-și demonstrează afecțiunea. Doar că la lumina zilei scrijeliturile își pierd farmecul. Măzgăliturile-s doar niște … măzgălituri. Un kitch urban atât de frecvent întâlnit în viețile noastre.

Pozele-s făcute și editate cu un Nokia Lumia 800, cu Windows 8. Se mișcă rapid și ecranul e mult mai senzitiv decât cel al telefonului meu uzual.

Detaliile tehnice și recenzii despre telefon veți găsi în proiectul acesta. Să vă spun cum mi s-a părut mie, ca om atehnic, telefonul?

Știți unde în Oradea e „curtea cu pisici”?

Declarații de iubire pe Podul Intelectualilor

Odinioară hainele rupte și spintecate erau averea unor oameni. Acum sunt doar rămășițe care incomodează vizual.