Tag Archives: vai si amar

Târgul de toamnă de la Negreni

Am așteptat cu nerăbdare ziua de duminică pentru a ajunge la Negreni, la tradiționalul târg anual de vechituri. Auzisem numai de bine despre bâlciul ăsta.

Drumul până la Negreni e foarte bun. Mda, sunt serpentine (ceea ce pentru mine înseamnă rău de mașină, senzație de vomă și o față palidă), dar fără gropi..

Odată ajunși în jud. Cluj, ne-am minunat de priveliștea oferită.  Pădure cât vedeai cu ochii, îmbrăcată în culorile toamnei. Superb! Puțină ceață a completat atmosfera.

Parcarea

În Negreni am intrat pe un câmp unde am văzut multe mașini. Parcare pe câmp, dirijată de câțiva localnici, probabil proprietarii terenului. Ne-au taxat cu 10 lei pentru a lăsa mașina în siguranță. N-am avut de ce ne plânge, nu a zgâriat-o nimeni, nu s-a umplut de fum, mizerie, am ieșit ușor de acolo. Cred că parcarea asta a fost singurul lucru organizat și bine pus la punct la Negreni.

Domnița ce ne-a dirijat în parcare ne-a spus să trecem linia ferată pentru a ajunge la târg. Zis și făcut! Chiar după linia ferată am trecut exact prin toaleta publică!

Târgul de vechituri din Negreni

Cum ziceam mai sus, abia am așteptat să ajung la Negreni. Dan, VinsiEu.ro, ne-a convins că trebuie să ajungem şi acolo anul acesta. Atâtea lucruri bune am auzit despre târg că deja îmi imaginam un fel de rai al cumpărăturilor.

Tarabele cu mâncare erau amestecate printre cele cu haine, multe vechituri (adică papuci luaţi de prin tomberoane, aruncați pe nailoane și țigănuși urlând în gura mare că oferă reducere), multe știfturi, lucruri jalnice, chinezării, oale și chiloți purtați! Un fel de piața de duminică dimineața din Oradea.

Peste tot erau câțiva respectabili membri ai etniei țigănești care se luau după tine să te convingă să cumperi ba un papagal care face zgomot, ba o oală, ori un cățeluș de pluș care ”uite doamna, cum plânge, nu-l iei acasă?!”. Poliţiştii, aşezaţi strategic pe pod, ne îndrumau să circulăm pe dreapta.

Îmi pare rău, dar târgul ăsta mi-a lăsat un gust amar. Nu vreau să crezi că toţi cei care aveau lucruri de vânzare erau ţigani, dimpotrivă, am văzut şi negustori amabili şi zâmbitori care aveau lucruri interesante, obiecte vechi care pot fi adevărate comori pentru colecţionari. Dar se pierdeau prin marea de bişniţari.

Ne-a fost frică să mănâncăm ceva de pe acolo așa că am ajuns la un restaurant situat la intrarea în localitate, Amfora. Acolo ne-am încălzit cu o ciorbă de burtă delicioasă. A picat excelent după plimbarea printre precupeții din Negreni.

Vom mai merge pe la Negreni? Probabil că da, dacă vom avea nevoie de lucruri vechi pe care nu le vom găsi în alte părţi.

Poze (click pe imagine pentru toată galeria foto!)

Very Old School Laptop

Very Old School Laptop

O minunatie de aparat foto vechi.

Saracele vulpi!

Saracele vulpi!

Multe oale, nu stiu daca erau toate de fonta!

Multe oale, nu stiu daca erau toate de fonta!

Printre putinele vechituri ce mi-au placut mult

Printre putinele vechituri care mi-au placut

Erau murdare si ude. No, thank you!

Erau murdare si ude. No, thank you!

Iliescu si Ceausescu au revenit la moda

Iliescu si Ceausescu au revenit la moda

Ceaun cu fasole cu ciolan

Ceaun cu fasole cu ciolan

peisaj montan la negreni, jud. cluj

peisaj montan la negreni, jud. cluj

Papuci vechi, intinsi ca la expozitie

Papuci vechi, intinsi ca la expozitie

E foame de “trafic” in Jurnalism?!

Citeam deunăzi PaginadeMedia.ro, de altfel, un site informativ. Teoretic!

În fiecare sezon apare câte o “vedetă” fabricată. De cele mai multe ori, vedeta respectivă bubuie de prostie, e un exemplu prost de urmat însă, paradoxal, e promovată de toată media. Prostia vinde mai bine ca sexul, nu?! “Vedetele” astea dispar la fel de subit precum au apărut.

E ciudat să citesc pe PaginadeMedia despre eşecul Adelei Lupşe. E stupid să citesc un astfel de articol, cu atât mai mult cu cât persoana în cauză n-ar trebui atât de mult promovată.

Am fost colegă de facultate cu Adela şi, spre deosebire de jurnaliştii din România, nu am scris despre ea. Puteam să înşir poveşti, false sau adevărate, despre ea, puteam să îmi cresc traficul cu 500% dacă doream, însă nu asta caut.

Nu sunt de acord cu ceea ce face, dar nici nu o crucific. Pentru că înainte de toate, suntem oameni, apoi jurnalişti. E mai simplu să o ignor. Încet-încet, orice pasăre piere pe limba ei. Se pare că s-a uitat proverbul ăsta.

Da, Adela ar fi făcut de ruşine tagma jurnaliştilor dacă ar fi trecut licenţa. Însă, să-i promovezi prostia, riscând să pui o etichetă pe o instituţie, mi se pare un gest deplasat. Cu atât mai mult cu cât faci o comparaţie cu o altă “vedetă” şi o altă instituţie.

Faptul că Adela a terminat Facultatea de Jurnalism la Oradea şi nu a reuşit să treacă examenul de licenţă, nu înseamnă că aici nu s-a făcut şcoală. Dimpotrivă, exceptând un profesor demagog şi o decană neinteresată de Jurnalism, toate celelalte cadre didactice şi-au făcut treaba.

Am o rugăminte: uitaţi de Adela Lupşe. Uitaţi de Nikita, de Sexi Brăileanca, Piticul Porno şi alte nulităţi.

Nu le mai promovaţi, nu faceţi decât să ajutaţi la îndobitocirea populaţiei. Chiar nu sunt alte subiecte mai importante decât promovarea prostiei şi a curvăriei?!

Jurnalism si otvism

Chiar nu înţeleg de ce oamenii se uită la OTV. Serios că nu înţeleg. Pentru mine, OTV e una dintre cele mai jalnice tembeliziuni din România.

Atunci când te documentezi pentru un articol sau reportaj, ai nenumărate opţiuni. Poţi merge atât de departe încât să pretinzi că ai o anumită înregistrare sau un document incriminator pentru a testa “terenul”, pentru a observa reacţia persoanei pe care vrei să o prinzi cu mâţa-n sac. E o chestie practicată chiar şi de cei mai buni jurnalişti. Astfel de tactici sunt descrise şi încurajate şi în manualele de jurnalism! Deh, uneori numai aşa poţi demasca presupusul vinovat (pentru că, nu-i aşa, teoretic jurnalistul nu dă un verdict, el doar prezintă informaţiile).

Uneori însă sunt şi jurnalişti de ultima speţă care nu ştiu să facă astfel de şiretlicuri. Şi atunci se îneacă, asemenea ţiganului, la mal.

Citeam despre ieşirea unui gunoi de om, care pretinde a fi jurnalist, în plină şedinţă a Consiliului din Oradea. Gunoiul respectiv e reporter OTV! Cu asta am spus totul despre meseria sa.

Ce pielea pulpei de jurnalist eşti tu măh? Cum îţi permiţi tu, un jeg de om care pretinzi că le ştii pe toate, să întrerupi şedinţa şi să acuzi oamenii?

Diaconescule, setea ta de senzaţional a atins orice limită!

Dacă strămoşii noştri au luat parte la goana după aur, astăzi asistăm la goana după senzaţionalism ieftin şi perfid!

When blogs fail!

De vreo câteva zile observ marea vânzoleală pe Digg, Mixx, Propeller and other social networks în legătură cu un video în care naratorul povesteşte despre folosirea pisicuţelor la pescuitul de rechini.

Evident, curioasă fiind, am intrat pe situl prezentat la final şi nu mi-a spus nimic. Ba chiar m-a făcut să cred că e un alt spam site. E plin de linkuri şi nici o informaţie relevantă, aşa cum fac spammerii de dincolo!

Tot curiozitatea m-a făcut să caut pe Google mai multe despre subiect. Ce să vezi?! Nici măcar un portal de ştiri internaţional nu a precizat de acest subiect, lucru care m-a făcut să cred că tot clipul e o prostie, o farsă menită a atrage trafic pe situl ăla de rahat.

Dacă marile televiziuni, ziare şi situri de ştiri nu precizează nimic, nu au publicat aşa ceva, înseamnă că e puţin probabil ca subiectul să fie credibil. Pentru că dincolo jurnalismul se face la alt nivel!

În schimb vuie blogosfera “englezească” de preluări ale videoului publicat iniţial pe LiveLeak. Un video jenant, stupid şi deloc lămuritor aşa cum susţine autorul.

Recent PETA a emis un comunicat de presă prin care cere companiilor şi oamenilor să susţină campania în care peştii sunt redenumiţi sub forma “pisicuţe de mare”, în ideea că nimeni nu vrea să mănânce pisici. În felul acesta PETA urmăreşte reducerea pescuitului în apele Australiene iar cererea de peşte să scadă considerabil.

Videoul de care ziceam mai sus a apărut pe net la câteva zile după comunicatul PETA.

Sunt curioasă câţi “jurnalişti” din România vor lua pe bune videoul. Până acum am văzut în Libertatea. Hai să vă văd!

În caz că nu mă credeţi pe cuvânt, aruncaţi o ocheadă aci! Greu e dom’le să gândeşti uneori!

Greve si reviste

Care e legătura dintre greva OTL şi coperţile multor tabloide/reviste pentru femei? Nici una.

Azi după masă, pe la 2 Adela voia să-şi cumpere un bilet de tramvai.

“E grevă la OTL, degeaba cumpăraţi”, îi zice amabilă tanti prin gemuleţ.

Hai să ne holbăm la reviste atunci, dacă nu călătorim cu tramvaiul. Câteva reviste, aliniate frumos, aproape toate o aveau pe copertă pe Mihaela Rădulescu.

Ce-a mai făcut Mihaela lately? La cât de populară a devenit, mă mir cum de nu s-a lansat încă păpuşa Mihaela Rădulescu!

Vai şi amar!