Tag Archives: alba iulia

calare pe-un Frizian

Calul Frizian din Alba Iulia

În Alba Iulia, la cetate, se schimbă gărzile în fiecare zi la ora 12. Poate şi la altă oră, dacă greşesc, corectează-mă, te rog. Când se schimbă garda, apar câţiva gardieni călare pe cai Frizieni.

Cred că pozele spun totul despre cât sunt de impresionanţi aceşti cai. Musculoşi, puternici, mari şi negri, Frizienii (Friesian horse) vin din Olanda şi sunt animale folosite în special în atelaje şi călărie, însă şi în competiţiile sportive.

Fireşte că n-am rezistat tentaţiei de a mângâia un astfel de cal. Cum să nu-l adori?!

p.s: nu m-am apropiat prea tare de el întrucât tocmai ce-mi scrântisem glezna şi nu mă puteam mişca prea bine. În cazul în care s-ar fi speriat calul de ceva sau de cineva, m-ar fi lovit din plin. Da, e dresat, însă am preferat să fiu precaută.

calare pe-un Frizian

cai frizieni

frizianul de la alba iulia

priveliste de pe transalpina

Are rost să vizitez România? DA!

Multă vreme am crezut vorbele celor din jur care povesteau cât de groaznică e ţara asta, că nu e nimic interesant de văzut şi de făcut în România, că peste tot e mizerie, că-i plin de oameni răi şi nesimţiţi şi exemplele pot continua la nesfârşit.

După ce-am vizitat o parte din munţii Apuseni şi o mare bucată din Transilvania, pot spune că am fost o ignorantă atâţia ani. România e o ţară magnifică, avem atât de multe peisaje superbe, încât zău că e păcat să le ratezi.

priveliste de pe transalpina transfagarasan iunie 2011

În privinţa oamenilor, da, nu le poţi avea pe toate, sunt locuri unde oamenii sunt mai primitori şi mai săritori, alţii sunt mai reticenţi şi se gândesc de 2 ori dacă e bine să te ajute sau să-ţi răspundă. Dar tocmai ăsta e farmecul! Sigur că e loc de mai bine la capitolul servicii, dar în timp se rezolvă toate. Pentru că educarea persoanelor care lucrează cu oamenii nu se face peste noapte şi, în mod cert, nu prin priviri arogante şi replici răutăcioase şi imbecile, ci prin zâmbete şi câte-un „Mulţumesc!”. Am observat că rezolv mai multe cu un zâmbet şi cu o vorbă bună spusă la momentul potrivit. Ce rost are să fiu răutăcioasă cu o chelneriţă care nu mi-a adus lămâie la ceai, când îi pot spune frumos că aş dori 2 felii de lămâie. De cele mai multe ori ospătarii îşi dau seama când au greşit şi se simt prost pentru asta, iar dacă nu faci mare caz din greşeală, vor avea grijă să nu mai facă greşeli atunci când te servesc.

În ultima săptămână am avut ocazia să vizitez câteva locuri pe care le-am ratat în excursiile din copilărie, de cele mai multe ori din motive de sănătate (apendice neserios, varicelă enervantă, oreion stresant). Aşa că m-am bucurat ca un copil prostuţ când am coborât scările pentru a ajunge la gheţarul de la Scărişoara, am alergat ca o nebună pe dealul de la Porolissum, şi-am aţipit în iarbă pe Cheile Turzii.

cheile turzii cetatea porolissum

Da, se văd urmele pe unde-au trecut românii care nu ştiu ce e ăla respect faţă de ei şi faţă de mediul din jurul lor, dar asta n-ar trebui să te împiedice să admiri formele de relief atât de diverse în România.

Dacă ai o maşină bună şi eviţi anumite şosele care par decupate dintr-un film despre război, România se arată ca o fată frumoasă şi ruşinoasă, care abia aşteaptă să fie apreciată (nu te gândi la prostii!).

În penultima zi am reuşit să-mi scrântesc glezna. În cel mai stupid mod. Nu alergând şi ţopăind pe dealuri sau printre stânci (cum am făcut la Bâlea lac). În Alba Iulia, la cetate, n-am văzut ultima treaptă a scărilor interioare şi am călcat strâmb. Instant mi-au dat lacrimile de durere. Dar chiar şi aşa, tot n-am vrut să ratez Cheile Remetiului. Cu glezniera strânsă pe picior, am mers cât am putut de departe pe chei, făcând o mică parte din traseu. Sper ca în curând să pot face întregul traseu, oricât de greu e.  Glezna să mă ţină!

intrare in cetatea alba iulia schimbarea garzii la alba iulia

N-ai idee cât de bine mi-a prins excursia asta, văzând atât de multe locuri superbe din România! Pentru o săptămână am uitat de rapoarte urgente şi de multe ori stupide, excel-uri complicate, trafic şi SEO, am uitat cum e să stai 9 ore la birou, pe un scaun incomod care m-a adus la discopatie lombară. În schimb, am văzut cât de simplă poate fi viaţa călătorului prin România.  În multe sate vedeam oamenii care-şi afişau la poartă bunurile pe care le oferă turiştilor: de la fructe şi legume, la cotoriţe (coşuri împletite) şi pălării de paie.

Da, merită să vizitezi România. Merită să vezi cât de frumoase au rămas plaiurile mioritice, să te bucuri de aerul curat de munte şi de peisajele incredibile cu care am fost binecuvântaţi.

Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCRDaciaRomtelecomParalela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.