Mi-ai dus dorul, știu. Au trecut nici nu mai știu câte zile de când n-am mai dat pe blog și deja au apărut ferestrele din YM! care-mi aduc mesaje prin care sunt întrebată dacă mai respir, dacă sunt bine și dacă n-am luat-o razna.
Sunt bine, mersi de întrebare. Doar obosită. Foarte obosită. Am ajuns să visez cu rapoarte în excel, drumuri înzăpezite È™i pustii în Ungaria, articole prost scrise, ba chiar am ajuns să am coÈ™maruri legate de un anumit individ cam urât È™i arogant (prietenii È™tiu de ce!)…
Nu È™tiu cum reuÈ™esc unii oameni să facă toată ziua fiÈ™iere excel, să stea 9 ore cu „ochii în calculatorâ€. După 2 ore, io nu-mi mai simt gâtul. Apoi îmi înÈ›epeneÈ™te spatele È™i după încă 3 ore, nu-mi mai simt fundul. Nu È™tiu cine zicea că munca la birou e cea mai miÈ™to. Cred că habar nu avea ce înseamnă să înÈ›epeneÈ™ti pe un scaun incomod! Măcar nu muncim într-o casă bântuită în care intră crivățul pentru că nu sunt ferestre! (am fost destul de subtilă, Niculiță maică?). De când majoritatea băieÈ›ilor s-au mutat în alt birou, pauzele de È›igară s-au transformat într-o singură pauză scurtă de ciocolată. Nu prea le ducem dorul (băieÈ›ilor, that is!) dar era o atmosferă interesantă, cu tatonări uneori ciudate È™i râsete înfundate urmate de izbucniri în hohote.
Am rămas în urmă și cu posturile despre ultimele cărți citite. După Yakuza Moon m-am delectat cu Doctorul de Victor Hip (trebuie să o citești! n-am mai citit de mult ceva la fel de relaxant și amuzant), Pacientul Englez și Dintre Sute de Clișee de Radu Paraschivescu, o carte care m-a dezamăgit. Mă așteptam la ceva mai cuprinzător.
Gata, s-au dus cele 10 minute pe zi alocate blogului. Mă retrag la pacientul englez care mă așteaptă să descopăr tainele vieții alături de asistenta de 20 de ani. (nu te gândi la prostii, săracul om nu mai are față!)
Imi pare rau ca te-a dezamagit “Dintre sute de clisee”. Speram cu adevarat sa iti placa.
As fi sperat ca descrie clisee ceva mai interesante. Asta cu “balonul e rotund” si “Speram sa fie bine” sunt atat de vechi incat parca nu mai au atat de multa importanta. Ma asteptam la ceva mai nou, cred. Dar e o lectura placuta insa nu pe masura asteptarilor mele 🙂
Mie imi plac cele de tipul “Iarna ne-a luat din nou pe nepregatite”, fiind de altfel si adecvate anotimpului geros.
subtila ca un camion 😀
desi nu recunoasteti eu sunt convins ca ne duceti dorul.
Eventual burtii tale, da 😀 Voua, personal, nu. Ca n-ai dat o cafea inainte sa te muti 😀
Liliana, cand ai timp scrie si pe schimbdecarti.ro
cu toti avem program incarcat zilele acestea 🙁
Am scris, pe scurt.
deci clarr … baietzi erau sarea si piperul acolo :D:P
Bre, tu tii cu ursu’! Din fericire, in biroul nostru aproape exclusiv feminin, e mult mai placut decat in biroul numai masculin 😀 Nu cred ca mai e nevoie sa explic motivele …