calut decoratiune craciun

Târgul de Crăciun din Viena

Pe principiul „dacă tot am ajuns în capitală, hai să mergem la piaţă”, zilele trecute, cu ocazia unei excursii cu ai mei colegi de serviciu, am ajuns şi la celebrul Târg de Crăciun din Viena. E printre cele mai populare târguri de iarnă de prin Europa. Am citit zeci de articole despre românii care preferă să meargă până-n Viena pentru a-şi cumpăra decoraţiuni de Crăciun şi haine. C-aşa-i obiceiul: de Crăciun şi de Paşti ne cumpărăm haine noi. Umblă vorba prin mass media că-s mai ieftine lucrurile în Viena!

Da,  Viena e un oraș superb, cu străzi mari, transport în comun pus la punct și curățenie. Dar când vine vorba de preţuri, tulai! Spre exemplu, la târgul de Crăciun cele mai ieftine decoraţiuni mărunte costau 3 euro! Adică vreo 15 lei! Un glob mărunt și fragil costă 15 lei! Un îngeraş de agăţat în brad e între 10 şi 15 lei! Raportat la salariile românilor, sunt prețuri mari. Dar pentru vienezi şi restul europenilor care trăiesc în ţări mai mult sau mai puţin civilizate, preţurile sunt bune.

Vrei să mănânci un senvici (d-ăla cu ce-ţi place ţie)? 3 – 3,5 euro, varianta ieftină. Vrei o cafea? 3 euro! Vrei o clătită cu Nutella? 3 euro!

Ori sunt prea săracă (ceea ce e adevărat), ori sunt obişnuită cu preţuri de Oradea. Dar o cafea cu 15 lei mi se pare prea mult! Pentru buzunarul meu. Un cârnăcior învelit în aluat şi scăldat 2 minute în ulei încins a fost 3,60 euro. Atât costă 2 bucăţi mari de cârnaţ picant unguresc în Kaufland!

Şi-atunci de ce aud atât de mulţi oameni lăudând târgul de Crăciun din Viena? Că găseşti turtă dulce excelentă sau decoraţiuni superbe? Astea le găseşti şi la noi, la preţuri mai pentru români. Nu de alta, dar io nu ţin minte să fi dat 15 lei pe un glob în Oradea! (bine, io-s şi zgârcită!). De fapt, chit că nu-ţi permiţi prea multe, dacă te nimereşti prin zonă ar fi păcat să nu vizitezi târgul.

Te pierzi în oferta bogată. De la mâncăruri cu specific austriac, la zorzonele, chinezării comercializate de slovaci sau cehi, agende şi caiete desenate şi legate manual de unguri pricepuţi, statuete frumos finisate şi pictate, globuri atent desenate, jucării interesante şi sticluţe de alcool rafinat, ai de unde alege.  Probabil de asta românii care nu trăiesc din salariul lunar merg la târgul de Crăciun din Viena.

Ţigănie? Nici vorbă! N-am văzut vreun cerşetor prin zonă! De fapt, cerşetorii dormeau la metrou sau prin diverse canale. Frig năprasnic în Viena!

Pe stradă oamenii zâmbesc. Poate din cauza frigului, le-o fi îngheţat zâmbetele pe feţe, poate pentru că n-au motive să fie amărâţi sau poate zâmbeau pentru că eram 4 femei pe stradă, cu aparatele foto la gât. Cert e că e plăcut să te plimbi pe străzi într-un oraş străin, să admiri clădirile restaurate şi superbe, iar bărbaţii să-ţi zâmbească atunci când îţi întâlnesc privirea.

În plus, austriecii vând de toate, tot ce au și cu care se pot făli! Dacă vrei vin fiert (de fapt, îi zice punsch, un fel de vin fiert), îl bei în cană de ceramică, nu în plasticuri să te frigi pe degete. Costă vreo 6 euro o cană cu punsch, din care 2,5 euro reprezintă garanţia pentru recipient. Dacă vrei cana, o poţi păstra suvenir de la târg. Dacă nu, o returnezi la tarabă şi primeşti banii înapoi. Acelaşi lucru l-am văzut şi la palatul imperial austriac. Dar despre asta îţi voi povesti într-un alt articol!

Mi-a plăcut la Târgul de Crăciun din Viena. Chiar dacă nu-mi permit bogățiile austriece.

9 thoughts on “Târgul de Crăciun din Viena

  1. Radu-Mihai

    Fara suparare fata de “zgarcenia” ta, dar daca globurile alea de sticla costa 15 lei bucata, chiar nu e mult mai ales daca-s facute manual. Tu-ti dai seama cata munca, cata migala? cat i vrea sa coste? 1 leu? Daca-s chinezarii, desi ma indoiesc, intr-adevar pretul e mare, dar si asa, transportul + taxe vamale + alte cheltuieli… tre sa iasa profit de undeva.
    In fine…

    Reply
    1. lilisor Post author

      Măi, cele de care povestesc nu erau făcute manual, că le-am studiat oleacă. Am întrebat unii negustori dacă ei au făcut marfa, 2 (un ungur şi-un slovac) au recunoscut că-i adusă de undeva. Bine, şi la noi găseşti marfă adusă de pe cine ştie unde. Cel cu agendele şi caietele handmade avea preţuri foarte bune. Adică 10 euro pe o agendă cu desen manual, nu-i mult.

      Ah, da, iar de Parndorf, “raiul cumpărăturilor”, numai rai nu mi s-a părut. Dar na, repet, pentru buzunarul meu. Io n-aş da 25 de euro pe-o bluză din vâscoză nici să stai în limbă. Nici în RO nu dau atât pe-o bluză de o calitate îndoielnică!

  2. Pingback: Adunate « Jos nebunia?

  3. Pingback: 7 decembrie 2011

  4. daniel rus

    cred ca oamenii aia zambesc pentru ca nu sunt stresati. au un nivel de trai foarte bun. gandeste-te doar la batraneii care ieseau seara in acele mici targuri la o cana de punch. cand oare s-ar intampla asta la noi?
    de cersetori…am vazut doi. un prunc si o muiere cu toale colorate (ca sa nu zic altcumva). pruncul in targul din fata primariei si muierea pe langa o gura de metrou.
    un oras superb. pacat ca nu le cunosc limba

    Reply
    1. lilisor Post author

      Ştii ce lipsea? Gălăgia aia care vine odată cu ţiganii care-şi iau marfa în mână şi se plimbă printre oameni, urlând în gura mare că vând 3 bucăţi la 10 mii!
      Sau fumul de cârnaţ care-ţi intră în haine, în păr şi-n geantă şi pe care nu-l mai scoţi decât după un duş. Ori mirosul de şaorma sau de mititei arşi pe grătar. N-am văzut astea la târg şi, sinceră să fiu, nu le-am simţit lipsa.

      Nici măcar tarabe cu CD-uri şi casete de vânzare nu am văzut, tarabele alea enervante unde comercianţii se întrec în volumul casetofonului conectat la bateria maşinii.

      În schimb am văzut şi-n România bătrânei simpatici, zâmbăreţi, care veniseră la Toamna Orădeană. Se plimbau prin mulţime cu un pahar cu vin fiert în mână. Zâmbeau şi, din când în când, îşi mai aruncau câte-o privire drăgăstoasă ori alintau un prunc ce trecea prin raza lor vizuală.

      Da, zâmbetul o fi de la nivelul de trai. Dar cred că şi mentalitatea pozitivă are o legătură.

  5. daniel rus

    da, e adevarat ce zici tu, dar sa nu uitam ca in acel weekend (am fost in Viena in acelasi weekend :D) nu era nici o zi speciala. daca la noi lumea iese la evenimente (Toamna Oradeana) la ei lumea iese doar pentru ca e sambata, luni sau miercuri sau pentru a nu sta in casa

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.