3 cărţi pe care trebuie să le citeşti

În ultima perioadă am citit câteva cărţi excepţionale pe care ţi le recomand, în cazul în care eşti în impas şi nu mai ştii ce merită citit.

1. Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini

Lecturând cartea, vei înţelege de ce autorul a decis să o intituleze astfel. Nu e vreun roman poliţist sau SF, e o carte realistă care şochează şi reuşeşte să schimbe, sau cel puţin aşa sper, mentalităţile occidentalilor despre afgani. Recunosc, nu ştiam prea multe despre cultura afgană, ba chiar, undeva în fundul minţii, aveam impresia că toţi afganii sunt terorişti, aşa cum au fost adesea portretizaţi de mass media internaţională (mai ales cea americană!).

Am savurat cartea lui Khaled Hosseini în fiecare dimineaţă înainte să merg la serviciu. Chiar dacă anumite întâmplări sunt şocante şi stânesc ură faţă de anumite personaje (am o aversiune faţă de violatori şi nu suport oamenii care consideră că aparţin unei „rase superioare”), per total, Vânătorii de zmeie e o carte care m-a impresionat profund. Finalul nu e tocmai aşa cum m-aş fi aşteptat, e un final deschis, te lasă puţin în suspans.

Recenzie găseşti la Tomata.

2. Apel către lichele  de Gabriel Liiceanu

Cartea e o culegere de texte scrise de Gabriel Liiceanu în primii ani după revoluţia din 1989. Îţi postez unul dintre citatele pe care le-am notat din carte:

„Asemeni sifilisului care se strecoară sub promisiunea voluptăţii şi a otrăvii care se ascunde în mărul superb rumenit, comunismul este o boală a seducţiei. Cei care au pus-o pe lume, au adus-o, au transportat-o dintr-o parte în alta a lumii ştiau oare că erau purtătorii unei boli, că paradisul pe care-l promiteau era mincinos, că în urma lor se va întinde iadul, iadul pe pământ?”, pagina 35.

Practic toate textele condamnă nu doar ciuma numită comunism, ci şi toţi acei activişti şi secretari de partid care, după crima din ziua de Crăciun, au decis să aducă „democraţia” într-o ţară unde oamenii ştiau să trăiască după modelele oferite de propriul stat.

E o carte pe care o recomand persoanelor care încă mai cred că perioada comunistă a României a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla.

Graţian m-a convins să citesc această carte. Altă recenzie bună găseşti la Ioana Ştef.

3. Tehnici de manipulare de Bogdan Ficeac

Cartea asta am citit-o astă vară şi mi-a rămas întipărită în memorie. Exemplele date de autor sunt copleşitoare. De altfel, după ce citeşti Tehnici de manipulare, îţi recomand să continui cu Apel către lichele. Ai să înţelegi apoi de ce. Bogdan Ficeac explică felul în care s-a manipulat populaţia României prin intermediul televiziunii de stat, cât de apatici suntem ca naţie în ceea ce priveşte deciziile de care depinde tocmai viaţa noastră. Îţi dau 2 citate excelente din carte, sper că nu se supără autorul:

„Straniu este faptul că, deşi autoritarea a fost înlăturată de la putere la 22 decembrie, totuşi marea majoritatea a victimelor s-a înregistrat după această dată. Nu s-a oferit o explicaţie oficială coerentă care să motiveze această ciudaţenie. Există doar părerea neoficială că numărul mare de morţi, de care era făcut responsabil fostul dictator, a avut rolul de a legitima rapid, în faţa lumii, noul regim de la Bucureşti.” pagina 40.

„Anomia desemnează un fenomen social anormal, patologic generat de lipsa de reguli morale ÅŸi juridice menite să oganizeze viaÅ£a economică ÅŸi socială […] Cu alte cuvinte, o întreagă societate devine bolnavă atunci când regulile, tradiÅ£iile ÅŸi legile se modifică brusc, dispar sau se întârzie înlocuirea lor la timp. LipsiÅ£i de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la situaÅ£iile sociale, oamenii devin vulnerabili, dezorientaÅ£i, nervoÅŸi”.

Datorită acestei cărţi am descoperit câteva cazuri bune de studiat de manipulare în masă.

Cartea poate fi citită şi pe scribd.com!

Comandă aceste cărți de pe eMag