Cum se recrutează în Oradea?

Vecinu’ Mircea îmi arată aproape zilnic ce locuri de muncă mai sunt disponibile în Oradea. De parcă n-ar È™ti că-mi merge bine doar din croÈ™etat È™i dresat mâța! Am lăsat-o mai moale cu scrisul pentru că, aparent, orice om cu un cont de Facebook poate să scrie mai bine decât un amărât de blogăr! 😀 Am încheiat citatul!

Cele mai interesante anunÈ›uri sunt cele care precizează că nu există vreo posibilitate de remunerare. Pentru că, nu-i aÈ™a!?!, salariile sunt niÈ™te instrumente de manipulare. NiÈ™te obiective malefice create de către masoni ca să È›ină lumea sub control. Cine are nevoie de un salariu pentru munca depusă? Ce să faci cu banii ăia? Să-i spargi pe cărÈ›i sau pe mâncare? Blasfemie! Mai bine-am lucra în vechiul sistem de troc. Măcar È™tii sigur că te alegi cu ceva de pe urma muncii tale…

Înainte de a citi textul de mai jos e musai să precizez că sunt și firme serioase în Oradea, sunt companii unde lucrurile sunt clare, legale și oamenii nu sunt doar „sclavi pe plantație”.  Și tare mult mi-ar plăcea să cred că exemplul de mai jos e doar un caz izolat.

_____________________________________

Azi dimineață am primit un e-mail de la o cunoștință care-mi povestea despre cum se mai practică recrutarea în Oradea, într-o editură!

Textul e scris de D. Să-i zicem Dăviduț. Ori Didinel:

„Suna telefonul. Sunt chemat la un interviu la care am aplicat in urma cu mai bine de trei luni.

“Mai sunteti interesat?”

Da, sunt interesat de orice oportunitate ce mi se ofera.

“Dar stiti ce presupune job-ul?”

Avand in vedere ca am aplicat in urma cu N luni, nu mai retin exact specificatiile, dar daca m-ati sunat inseamna ca ati vazut in CV-ul meu ceva ce v-a placut in legatura cu ce presupune job-ul.

“Corect”.

Ma duc la interviu. Ma intampina o domnuca care ma transfera la alta domnuca de pe alta lume care a fost repartizata de catre domnuca sefa sa ma ia la intrebari pentru ca domnuca sefa nu are timp de interviul programat cu o zi in urma.
Incepe interviul citit de pe foaie de domnuca foarte aeriana si nestiind exact pe ce lume se afla. Desi i-am mentionat la inceputul interviului ca sunt angajat in acest moment, au urmat o serie de intrebari adresate unui “somer”. Trec peste, nu are sens detalierea, desi unele momente m-au amuzat in mod deosebit:
“Ce va nemultumeste la actualul loc de munca”
“Absolut nimic!”
“Pai si atunci de ce ati venit la interviu la noi?!”
Serios?

Alta de colectie:
“Ce pretentii financiare aveti?”
“Pentru ce?”
“Cum adica pentru ce?!”
“Pai inca nu mi-ati spus in ce consta job-ul, ce pretentii pot sa am?”

Am mai fost intrebat daca sunt dispus sa lucrez o perioada de proba FARA PLATA. I-am raspuns civilizat ca pe langa faptul ca este cam ilegal sa propui asa ceva cuiva, mai am si un loc de munca PLATIT si ca am venit la acest interviu cu intentia de a gasi un potential loc de munca mai bun. Care presupune automat sa fie si platit.

Si acum partea cea mai “distractiva”.
Ca si proba de lucru am primit sa dezvolt si sa prezint un plan de marketing si dezvoltare online pentru firma respectiva, precum si pentru cele doua magazine online pe care le are. Marketing, SEO, social media etc., frumos defalcate fiecare.
Ma apuc si fac planul respectiv, care plan am grija sa fie destul de explicit ca si directie de dezvoltare, strecurand chiar si unele chestii concrete, dar suficient de general cat sa nu le dau totul pe tava.
Raspunsul a venit prompt, trebuie sa detaliez planul si sa stabilesc prioritati elementelor pe urmatoarele trei luni.

Pai stai putin? Nu urmeaza sa ma platesti ca sa fac treaba asta? Nu pentru asta ai nevoie de un om pe postul asta? Sau vrei sa aduni douazeci de planuri detaliate, sa alegi elementele pe care crezi ca le poti face, si sa angajezi un student platit cu opt sute de lei pe luna pe care sa-l schimbi dupa o luna? Dupa o luna de proba fara plata, evident.

Am raspuns ca as prefera totusi sa “detaliez” planul intr-o intalnire, macar sa am ocazia sa cunosc personal domnuca sefa care imi solicita munca in folosul comunitatii ei. Domnuca sefa a fost cat se poate de acord cu acesta intalnire urmand sa ma sune a doua zi sa stabilim ora exacta. Ei bine, au trecut vreo zece zile de la a doua zi.

Cine mai zice ca romanul nu e hafacerist? Si inca unul de succes.”

3 thoughts on “Cum se recrutează în Oradea?

  • Io-s os de chiabur in ultimii ani, daca tot imi conduc singura ‘mustaria’. Desi consider ca un angajat trebuie sa munceasca serios pentru bani si dat afara, daca nu se tine de treaba, nu mi se pare normal sa faca NIMIC in afara unui contract cu un salariu. Adica il muncesc de-i merg fulgii, dar il si platesc corespunzator.

    Poate reuseste prietenul asta sa discute cu cei de la ITM, nu cred ca le convine ideea de munca ‘de proba’. Plus ca si el a gresit atunci, acceptant sa faca munca in cauza. La mine in carti e simplu: il platesti pe om? il pui la munca. Nu?

    Daca avea inspiratie de moment isi scotea atunci telefonul si o intreba pe tanti care-i numarul de la ITM. Al naibii sa fiu daca nu era spectacol, sa sune din intalnire, ca i se propune sa lucreze ilegal si neremunerat. Adica boul ala de si-a facut casa cu familia si prietenii (neplatiti) a fost calcat de onor protectorii oamenilor muncii, dar jigodiile astea care-si fac treaba pe pielea amaratilor care cauta un loc de munca nu patesc nimic?

  • Ioai ce ma manca manutele sa povestesc ultima mea tentativa de angajate… M-am gandit io frumos ca decat 4 colaborari mici platite, mai bine una si buna, adica un job part-time care sa-mi lase timp pt afacerea mea si sa-mi placa, intr-un domeniu care chiar ma pasioneaza. E, m-a tinut o saptamana entuziasmul pana mi-am dat seama ca era un cu alt job decat cel care-mi fusese prezentat la interviu, am semnalat situatia si… ei bine… saptamana aia a fost “de proba” :))

Leave a Reply to dojo Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.