De ce ne batem joc de credinta/parerea celui de langa noi?

Dacă, citind titlul, Å£i-ai spus “Eu nu fac aÅŸa ceva!”, eÅŸti un(o) mare mincinos/mincinoasă! ToÅ£i o facem. De la lucruri mici, precum săpunul pe care îl folosim pentru a ne spăla pe mâini, la aleÅŸii politici până la religie.sah

Un profesor din facultate ne-a spus că lumea a evoluat din cauza puturoşeniei şi a lenei cronice care pune stăpânire pe fiecare dintre noi, nu din cauza disputelor legate de cine are sau nu dreptate, ce se poartă sezonul ăsta şi ce nu.

Chiar şi eu am, adeseori, tendinţa de a dovedi că am dreptate. Şi până la urmă îmi dau seama că oricum n-am câştigat ceva, deci tot nu mă simt mai bine. Aşa că am început să o las aşa, atunci când e cazul evident.

Bine, asta are de-a face ÅŸi cu alte lucruri de ordin personal ce m-au afectat în ultimele săptămâni. Oricum nu are rost să încerc să conving o persoană că greÅŸeÅŸte de vreme ce acea persoană nu vede lucrurile aÅŸa cum le văd eu ÅŸi refuză să vadă realitatea. Dar poate realitatea mea nu coincide cu a lui/ei, nu-i aÅŸa? “I reject your reality and substitute it with my own!”…

Uneori, ca oameni, nu suntem în stare să acceptăm alte păreri aÅŸa că e mai simplu să ne impunem, să-i demonstrăm celuilalt că opinia sa “e de rahat”.  Desigur, e un comportament vechi de când e lumea, sau mă rog, primatele, însă în multe situaÅ£ii nu-l pot accepta. E ca ÅŸi cum am fi niÅŸte pioni pe o tablă de ÅŸah uriaşă unde fiecare piesă încearcă să o domine pe cealaltă, indiferent de culoare sau statut. 

De ce să-Å£i baÅ£i joc de cel de lângă tine dacă are opinie diferită de a ta? N-am înÅ£eles niciodată ce câştigi din asta. De aceea “luptele” verbale în care unul militează pentru Geoană ÅŸi altul pentru Băsescu mi se par puerile. De fapt, nu puerile ci inutile. Sau discuÅ£iile legate de femei. BărbaÅ£ii mereu vor găsi ceva de reproÅŸat la adresa femeilor iar damele vor avea mereu motiv pentru a-i dispreÅ£ui pe masculi etc.

Încercăm non-stop să ne persuadăm, unul pe celălalt, chiar şi în cele mai mici detalii, şi când am găsit persoana care ne împărtăşeşte ideile întru totul, o ridicăm pe un piedestal destinat doar celor ce sunt exact ca noi. Însă când ideile nu mai coincid, căderea de pe piedestal e demnă de o tragedie greacă. Poate sunt doar naivă dar mi se pare frumos să observi diversitatea şi complexitatea celui de lângă, cu tot cu defecte sau calităţi, chit că are aceleaşi idei ca tine ori ba.

Eu şi Laurenţiu nu suntem de acord în multe privinţe însă niciodată nu ajungem la certuri interminabile sau violenţă. Dacă unul prezintă contra argumente mai solide, celălalt cedează sau face loc unui compromis. Nu e loc de orgoliu aici. E vorba de a accepta sau nu nişte opinii în contradictoriu. Atenţie! Dacă le accepţi nu înseamnă că le împărtăşeşti ci că accepţi că situaţia poate fi privită şi din alt unghi.

Am impresia că devin tot mai pacifistă, urăsc violenţa deşi în familia în care am crescut singurele bătăi erau cele frăţeşti, între mine şi frate-meu, din motive adeseori stupide.

Concluzia e: de ce simţim nevoia de a respinge părerile celor din jur şi de a ne impune propriile idei, chiar dacă contra-argumentele sunt mai solide decât argumentele noastre?

5 thoughts on “De ce ne batem joc de credinta/parerea celui de langa noi?

  • De ce ne faci mincinosi prin afirmatia din primul paragraf? Pe ce te bazezi?

    Eu am observat o chestie la tine, tie iti place sa ai mereu ultimul cuvant. Nu stiu la ce dispute te referi, dar sunt o gramada de situatii in care argumentele sunt obiective, iar refuzul sau incapatanarea celuilalt se bazeaza doar pe o rea vointa sau cel putin pe niste idei fixe. Cel mai bun exemplu aici sunt religiosii care isi sustin dogmele ilogice in ciuda nenumaratelor dovezi evidente.

    Nu inteleg, si poate ar trebui sa clarifici ce intelegi tu prin a-ti bate joc de cel de langa tine daca are o alta opinie. Faptul ca nu sunt de acord cu tine sau cu altcineva nu inseamna automat ca imi bat joc.. ma rog, astept sa clarifici.

    Cat despre politica, gresesti cand afirmi ca dezbaterile sunt inutile, ba dimpotriva, sunt foarte utile atata timp cat cei ce vor fi la putere ne vor influenta nivelul de trai pe urmatorii 4-5 ani, cu consecinte importante pe termen lung. Sigur, calitatea dezbaterilor de la noi este sub pragul suportabilitatii, dar asta este vina jurnalistilor care permit acest nivel, nu a politicienilor.

    Si ca raspuns la concluzia ta, iti raspund cu acest citat, via tlp:

    “Nu îţi voi ataca nici doctrinele nici crezul dacă ele îmi acordă libertate. Dacă însă consideră că gândurile sunt un pericol, dacă sugerează că scepticismul e o crimă, atunci cu siguranţă le voi ataca, fiindcă înrobesc minÅ£ile oamenilor.”
    – Robert Green Ingersoll

    • Gheorghe, tu faci aceeasi chestie: vrei sa ai ultimul cuvant.

      Sunt oameni, multi de altfel, care refuza sa accepte o alta abordare si apeleaza la injurii, batai, defaimari etc. Uita-te la comentariile de pe siteurile nationale si locale de stiri. Sunt oameni care pur si simplu injura ante-comentatorul din te miri ce motiv pueril sau stupid, fara sa gandeasca putin la ceea ce spusese celalalt.

      Am avut nefericita ocazie sa vad doi oameni certandu-se crunt din cauza ideologiilor politice. Nici unul nu accepta parerea celuilalt, pur si simplu se porcaiau din cauza a doi politicieni.

      Sunt dispute ce sunt benefice dar e nevoie si de o conjunctura favorabila.

    • Ah deci tu te refereai la politicieni sau la simpatizanti? Bine, la noi este incalificabil ce comentarii gasesti pe ziarele online, grobianismul este la cote maxime. Dar asta nu e nimic nou…
      Disputele aprinse politice sunt stupide, si argumentez prin faptul ca au trecut 20 de ani de la revolutie iar noi traim saracacios, fara viitor, intr-o tara care si-a pierdut identitatea si tinerii. Restul sunt povesti, si daca ar fi sa aleg pe cineva, trebuie sa fie cineva care si incearca sa faca ceva.. Multi au vorbit, putini au facut.
      E tardiv si impropriu sa discuti despre simpatii politice, mie imi place de ala sau nu-mi place de celalat.. important e sa alegi oamenii cei mai progresisti si pragmatici, nu demagogii si clovnii.

      Noi, romanii, suntem de vina pt ca s-a ajuns aici, pt ca noi nu am inteles ca trebuie votati oameni si partide cu programe concrete, in schimb noi facem cel mai mare circ la alegerea presedintelui, care e un fel de papusa fara maini, cand defapt tara e guvernata de un guvern sustinut de parlament, si deci, rezulta ca e mai important sa votezi partide puternice cu oameni seriosi, decat locomotive de partid (vezi candidatii de pana acum). Acum realizam cat ne costa ca am ales 35,34,14 procente in parlament, coaltii si umbrele sub care se ascundeau tot felul de oportunisti care acum trag sforile. Eh.. asta e 🙂

  • Pentru ca in privinta politicii ma abtin, pot sa spun ca, atunci cand vine vorba de religie, eu n-am nimic impotriva ca cei de langa mine sa venereze un zeu (sau un obiect), atat vreme cat nu ma deranjeaza cu asta (experienta proprie de fumator pasiv m-a ajutat sa inteleg asta). Eu pur si simplu sunt ateu (mai corect spus, agnostic) si nu-mi place să fiu agresat, mai ales de reprezentanÅ£ii unei religii care propovaduieste iubirea si buna intelegere intre oameni. In rest, e treaba lor ce fac in particular.

    • Cristi, ceea ce spui tu se reflecta perfect in citatul dat de Gheorghe mai sus.
      Si eu sunt complet de acord cu tine. Daca credinta cuiva imi lasa dreptul de a alege si de a decide singura pentru mine, nu am nici o problema. Daca mi se impune credinta si nu mi se da dreptul de a decide singura ce vreau, atunci avem o problema 🙂

Leave a Reply to Sirg Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.