Equus la Festivalul de Teatru Scurt Oradea

Equus a fost prima piesă de teatru în care Daniel Radcliffe, idolul adolescenÈ›ilor Harry Potter, a apărut gol pe scena unui teatru. Èšin minte că am citit acum câțiva ani, în treacăt, câteva articole prin The Guardian din care reieÈ™ea că englezii erau stupefiaÈ›i de apariÈ›ia golașă a tânărului actor. De parcă nuditatea e ceva greÈ™it. De parcă e mai imoral să apari nud decât să speli creierele unor copii cu tot felul de idei È™i dogme religioase. Dar să nu pierd firul ideilor, că doar suntem în online È™i oamenii n-au răbdare să citească articole mai lungi de 5 rânduri, nu-i aÈ™a?! 😀

Ca de obicei, n-am citit cartea (încă!), nici recenzii despre piesă. Pentru că vreau să-mi formez o opinie nealterată de ideile altora. Cu atât mai mult cu cât am aflat că rolul psihiatrului a fost jucat, odinioară, de actorul meu preferat, sir Anthony Hopkins.

Equus, scrisă de Peter Shaffer în 1973 și regizată de  Szabó K. István, a deschis Festivalul de Teatru Scurt din Oradea și stagiunea Teatrului Regina Maria. Piesa începe cu un scurt monolog al psihiatrului Dr. Martin Dysart despre gesturi extreme și cât de nesatisfăcut e de profesia sa. De altfel, visul din Grecia simbolizează, presupun, ideea psihiatrului că nu și-a ales meseria, ci meseria l-a ales, că nu mai găsește vreo pasiune în ceea ce face. Trupurile spintecate ale pruncilor (tot din vis) fiind o metaforă la mințile copiilor pe care trebuie să le descoasă pentru ca aceștia să se poată alătura astfel societății, să ducă o viață normală. Rolul psihiatrului e interpretat extraordinar de Richard Balint (rolul ăsta a fost jucat în Anglia de un alt Richard, dar Burton pe numele său).

Odată cu apariÈ›ia în scenă a judecătoarei Hesther Salomon (Suzana Macovei) descoperim È™i cazul straniu al tânărului Alan Strang – foarte bine interpretat de Ciprian Ciuciu! Corul de cai, care cântă È™i recită reclame, asigură trecerea de la o scenă la alta, de la un plan la altul, fără ca spectatorul să se plictisească. Alan e un tânăr de 17 ani căruia îi lipseÈ™te figura paternă impunătoare È™i e dădăcit de figura maternă religioasă. ÃŽntrucât sexul e un subiect tabu în familie, mama (Corina Cernea) inoculându-i ideea că sexul e murdar, e un păcat dacă nu e însoÈ›it de pasiune, Alan ajunge să confunde dorinÈ›ele sexuale cu religia.

Tatăl (jucat de Petre Ghimbășan), ateu, consideră că tabloul cu o scenă religioasă violentă ar avea consecințe grave asupra copilului, așa că îl distruge. Însă teoriile și lecturile religioase nu încetează odată cu dispariția tabloului. Astfel, un cal alb dintr-un poster care înlocuiește tabloul devine imaginea calului zeu, Equus, iar Alan e regele care îl eliberează de jugul sclaviei.

După ce tânărul ajunge în spitalul de psihiatrie, facem cunoÈ™tință cu proprietarul fermei de cai (Sebi Lupu), care deÈ™i-l consideră un angajat model, simÈ›ea că ceva nu-i în regulă cu tânărul; È™i frumoasa È™i dezinvolta Jill care-l seduce în grajd, sub privirile celor 6 animale, inclusiv Nugget – calul alb pe care-l consideră Equus.

Nu vă spun ce se întâmplă mai departe că ar fi păcat să vă distrug plăcerea de a descoperi frământările psihiatrului, temerile tânărului și ideile fixiste ale părinților,  aflate constant în opoziție. De altfel, monologurile celor două personaje principale sunt năucitoare, iar coloana sonoră completează foarte bine piesa. Ah, da, să fiți atenți la corul „de cai” și la sincronul acestuia cu melodiile.

Merită să vezi piesa? Da, mie mi-a plăcut deși e mindf*ck, cum a descris-o Bogdan într-un singur cuvânt.

Întrucât sunt mică și am un obiectiv la fel de mic, în toate cele 10 imagini pe care le-am făcut apar capete de spectatori. Așa că n-am poze bune, dar vă arăt afișul. Cred că spune totul despre piesă.

UPDATE: Sebi Tonț a făcut fotografii foarte bune la spectacol.