Si-am vazut si capitala…

Normal că am avut ceva emoții, mai ales că am fost singură.

ORADEA – AngajaÈ›ii din aeroportul Oradea purtau măști chirurgicale, cei din BucureÈ™ti n-aveau treabă, pesemne că nu le e frică de celebra È™i controversata gripă porcină. De ce le-ar fi?!

Casa Presei din Bucuresti
Casa Presei din Bucuresti

Revenind la Oradea, am așteptat mult în aeroport. La ora 6 și 15 trebuia să decoleze avionul. Am decolat la 8 fără 20. Motivul: vizibilitate extrem de redusă pe Otopeni. Dar nimeni n-a venit să ne anunțe. Pe la 7 a venit o angajată a aeroportului Oradea și ne-a spus că are vești bune: ne îmbarcăm în 10 minute, piloții cred că pot să aterizeze chiar dacă tot e ceață în București. Alea 10 minute s-au transformat în jumătate de oră.

Cel mai rău îmi pare că n-am dormit cât am tot așteptat. Nu de alta, dar mă trezisem la ora 3 jumate să ajung la timp, cu o oră înainte de decolare.

Odată plecați din Oradea n-au mai contat nervii din sala de așteptare. Un răsărit splendid ne-a urat ”Bună Dimineața” iar norii aceia pufoși m-au făcut să visez. Am cerut voie însoțitoarei de bord pentru pozele făcute însă fereastra era cam zgâriată și murdară, de unde și calitatea proastă a imaginilor.

Văzută de sus, România pare o È›ară superbă, nelocuită. Arată ca o prinÈ›esă frumoasă, părăsită È™i lăsată să-È™i caute rostul. Crestele munÈ›ilor, acoperite cu zăpadă, semănau cu niÈ™te cupe uriaÈ™e de friÈ™că peste care Mama Natură a presărat cacao. Era doar zăpada risipită pe crestele golaÈ™e…

Văile par asaltate de mici particule colorate ce strălucesc la primul contact cu razele soarelui. Sunt doar casele oamenilor. Mă întrebam cum trebuie să fie să locuiești pe munte; cum au reușit să-și facă o locuință pe crestele acelea?!

P1030480 din avion
Muntii vazuti din avion imagine din avion ceata peste munti

BUCUREȘTI – Ajunsă pe aeroporul Otopeni, am căutat un taxi cum am ieÈ™it de la îmbarcări. Deja eram în întârziere. Nici un taxi, doar niÈ™te nenei care cereau 80-100 de lei pentru o cursă până în centru. Mai târziu am aflat că staÈ›ia de maÈ™ini era după parcarea aeroportului, chiar la ieÈ™ire (mda, sunt blondă). Oricum, am preferat să iau expresul până la Casa Presei iar de acolo am dat peste cel mai amabil taximetrist de la firma Meridian. Chiar dacă È™i-a dat seama că nu sunt din BucureÈ™ti (m-a trădat accentul!) omul nu m-a dus pe te miri ce străduÈ›e, ci direct unde aveam treabă. Atâta doar că mergeam bară la bară.

Bucureșteni, vă admir pentru că suportați traficul ăla infernal. Eu aș claca după o săptămână. Sincer!

Am văzut, din mașină evident, o mulțime de clădiri de care am tot auzit: Palatul Parlamentului, Casa Poporului, clădirea Guvernului României, ambasada Chinei, pe cea a Irak-ului parcă, garsoniera Otv, palatul ciobanului Jiji, apoi am zărit în treacăt și borna de KM 0. Păcat că bateriile aparatului meu foto și-au dat obștescul sfârșit după ce am pozat Casa Presei.

Mi-a plăcut orașul, mai puțin traficul și câinii maidanezi. Pfu, în zona unde a trebuit să ajung cred că erau vreo 7-8 câini vagabonzi ce se luau după trecători. Din fericire, nu erau în haită ci răspândiți pe toată strada, ca și cum fiecare ar fi fost stăpânul unui mic teritoriu stradal.

Din păcate, n-am reușit să stau la întregul curs pentru care venisem. Am plecat cu 1 oră în avans pentru a ajunge la timp la aeroport. Traficul a fost insuportabil. Cred că dacă nu era șoferul amabil să-mi arate și clădirile pe lângă care treceam, povestindu-mi câte ceva despre ele, aș fi făcut o criză de nervi. Îngrozitor! Am văzut vreo 2 accidente, am auzit șoferi înjurând alți șoferi, nimic nou față de alte orașe intens circulate.

Și de pe aeroportul Otopeni am plecat cu întârziere. E ceva normal ca piloții să întârzie?! Cel puțin asta spunea tipa de la îmbarcări, că piloții nu au ajuns. Așa că, în loc să plecăm la ora 17 și 15, am plecat la 17 și vreo 30 parcă. De dimineață am înțeles că avionul n-a decolat din cauza ceții dar seara n-aveau nici o scuză.

Între timp, în Oradea s-a lăsat o ceață groaznică și am aterizat în Cluj. Drumul până-n Oșorhei a fost mișto, deloc ceață. Însă cum am intrat în Oșorhei, ziceai că am intrat în zona crepusculară. O ceață densă de nu vedeai la 3 metri în față.

Concluziile zilei de vineri, 20 noiembrie: mi-a plăcut zborul cu avionul, clădirile din București și nenea șoferul de taxi care a fost foarte amabil, însă m-a scos din sărite traficul infernal. Puii mei, 20 de km într-o oră și 10 minute?!

8 thoughts on “Si-am vazut si capitala…

  • Cladirile din Bucuresti, cele istorice, sunt frumoase, dar nu se vede ca edililor le-ar pasa de ele, la cat kitsch urbanistic vezi la tot pasul. De ex. “palatul” Cocor din Unirii, plin de LCD-uri intre o biserica si alta cladire veche.

    • deci ai scapat cu bine :D… eu ultima data am avut parte de niste turbulente :((
      Bucurestiul e frumos… adica are cateva cladiri emblematice mai frumoase, in rest cum ai zis si tu: trafic infernal si multi caine vagabonzi

  • Gheorghe: Kitch mi s-a parut palatul lui Becali.

    Eleny: da, da, bine ca am scapat atat de ieftin si fara griji. Adevarul e ca traficul ala infernal agita omul, nu e de mirare ca unii oameni sunt foarte nervosi.
    Am avut noroc si de o zi frumoasa, zici ca venea primavara, nicidecum n-as fi spus ca iarna bate la usa.
    Eu m-am bucurat de cat am apucat sa vad, din taxi. Nu de alta, dar oricum inaintam cu greu pe sosea 😀 daca tot bateam pasul pe loc, macar nenea soferul mi-a mai povestit cate ceva.

    • sora mea daca Bucurestiul e aglomerat ar trebui sa te aduc sa vezi Bilbao, Barcelona sau Madridul la ore de varf!!! tinanad cont ca pe aci avem autostrazi nu ulite europene cum sunt in Ro!!!
      M30 pare un furnicular de unde ai impresia ca se nasc masini continuu!!! 4 ore si ceva mi-au trebuit sa trec Madridul pe autopista circuland la o viteza de cca 100 de km pe ora fa si tu un calcul simplu sor’mea!!!!
      exista comparatie intre cele 2???

  • Mda, fara mandrie in voce spun ca Bucurestiul la ore de varf este blocat total.Daca mai si ploua atunci sa vezi distractie.Faci 20 km in 3 ore.Sa zici mersi ca ai facut doar 1 ora si 10 minute.

Leave a Reply to lilisor Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.