Ultimul examen

Azi am ultimul examen din sesiunea de vară, la Fotojurnalism. Săptămâna trecută am colindat puţin oraşul în căutare de statui, biserici şi clădiri vechi numai bune de pozat.

Din păcate nu am avut parte de cea mai bună lumină, pozele sunt făcute după ora 7 seara, după ce am ieşit de la “birou”. Ca să nu mai spun că pentru fiecare statuie şi clădire am făcut zeci de poze din unghiuri diferite, doar-doar o ieşi ceva din munca noastră. Mă rog, nu sunt atât de familiarizată cu domeniul artei şi fotografiei, aşa că nu te aştepta la prea multe 🙂

Nu se compară cu Parlamentul Britanic care se oglindeste in Thames. In filmele cu Benny Hill parca era …

Istoria se impleteste cu modernismul …

Arata jalnic placuta. I hate Caps Lock !

Muzeul Iosif Vulcan, fondatorul revistei Familia in care si-a publicat Mihai Eminescu poezia De-as avea

“De-aş avea o floricică,

Gingaşă şi tinerică,

Ca şi floarea crinului,

Alb ca neaua sânului

Amalgam de roz albie

Şi de una purpurie,

Cântând vesel şi uşor,

Şoptind şoapte de amor …”

Nu, n-am dat search pe google. Ştiam toată poezia dar acum mi-am amintit strofa care mi-a plăcut cel mai mult 🙂

Statuia lui Iosif Vulcan. E situată în apropiere de muzeul cu acelaşi nume.

Statuia lui Szacsvay Imre, martir al revoluţiei de la 1848-1849. 

Spre ruşinea mea, nu ştiu cum se numeşte biserica asta. E pe malul Crişului, de la Joy în jos.

Lorántffy Zsuzsanna. Din păcate n-am găsit informaţii despre tanti în cauză, nu de alta dar google ştie că Lorántffy Zsuzsanna e o şcoală reformată şi o biserică, datorită iredentistului de Tokes. Şi maghiară nu ştiu ca să-ţi traduc ce scrie pe Wikipedia.

Monument închinat soldaţilor români căzuţi în al Doilea Război Mondial.

Plan depărtat cu acelaşi monument de mai sus.

Catedrală în construcţie în Nufărul, lângă benzinăria Rompetrol. Aici sunt banii dumneavoastră! Să muriţi bine (de foame!)

Valorile României sunt tratate cu indiferenţă. La Oradea se renovează statuia lui Mihai Viteazul de 2 ori pe an însă statuia Mihai Eminescu nu merită îngrijită. Unul a “luptat” cu penelul iar altul cu spada, nu? 😛

Primăria Oradea, plan de seară.

Clădiri vechi cu poale noi.

Sunt o musculiţă în comparaţie cu imensa clădire a Teatrului din Oradea.

Oradea by night.

Statuete şi monumente interesante pe clădiri orădene.

Statuie din faţa Teatrului din Oradea.

Clădire de pe Corso. Sunt înnebunită după arhitectura asta.

Ca nuca în perete arată antena aia parabolică pe clădirea aia.

Oare cine i-a cerut mâna?

Tăbliţa ce ne anunţă că revista Familia încă mai există arată într-o stare deplorabilă. Dar noi să fim sănătoşi! Nu avem nevoie de cultură sau de spaţii verzi, avem nevoie de flori de sezon plantate de-a lungul arterelor principale şi de cruci stupide pe Ciuperca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.